Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Caracteristici generale şi specifice ale regimurilor politice din…
Caracteristici generale şi specifice ale
regimurilor politice din perioada interbelică
Totalitarism
Italia
Caracteristici
Puterea concentrată în mâinile unui singur lider.
Cultul personalității și propaganda politică.
Naționalism extremist și militarism.
Limitarea libertății presei și a drepturilor cetățenești.
Eliminarea opoziției politice și controlul societății.
Cauze
Nemulțumirea față de rezultatele Primului Război Mondial.
Crize economice, șomaj și conflicte sociale.
Teama de răspândirea comunismului.
Nemulțumirea față de regimul parlamentar.
-
Benito Mussolini
– a organizat Marșul asupra Romei în octombrie 1922 și a devenit prim-ministru. Ulterior, a eliminat treptat opoziția și a instaurat dictatura fascistă.
Efecte concrete
În 1922, fasciștii au ajuns la putere.
În 1925–1926, Mussolini a consolidat dictatura și a eliminat libertățile politice.
Partidele de opoziție au fost interzise, iar presa a fost cenzurată.
Statul a promovat disciplina, militarismul și supunerea față de conducător.
În 1935–1936, Italia a cucerit Etiopia, urmărind extinderea imperiului colonial.
Germania
Caracteristici
Puterea concentrată în mâinile lui Hitler.
Existența unui singur partid politic.
Naționalism extremist, rasism și antisemitism.
Propagandă, cenzură și controlul societății.
Persecutarea adversarilor politici și a minorităților.
Cauze
Nemulțumirea față de Tratatul de la Versailles.
Criza economică și șomajul.
Instabilitatea regimului parlamentar.
Sentimentele revanșarde după Primul Război Mondial.
Adolf Hitler – a devenit cancelar la 30 ianuarie 1933. Prin măsuri legislative și represiune, a eliminat opoziția și a instaurat dictatura nazistă.
Efecte concrete
1933 – au fost eliminate treptat libertățile democratice și interzise celelalte partide politice.
1935 – Legile de la Nürnberg au restrâns drepturile evreilor.
Presa, educația și organizațiile sociale au fost puse sub controlul regimului.
Germania s-a reînarmat și a urmărit extinderea teritorială.
Persecuțiile rasiale și politice au provocat suferințe grave populației.
URSS
Caracteristici
Conducerea exercitată de Partidul Comunist.
Putere politică centralizată.
Cenzură și propagandă.
Controlul statului asupra economiei.
Represiunea adversarilor politici.
Cauze
Criza politică și socială din timpul Primului Război Mondial.
Inegalitățile sociale și nemulțumirea populației.
Revoluția bolșevică din 1917.
Respingerea liberalismului și a capitalismului de către bolșevici.
Vladimir Lenin
– a condus bolșevicii în Revoluția din octombrie 1917 și a contribuit la instaurarea regimului comunist.
Iosif Stalin
– a consolidat dictatura, a impus colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată.
Efecte concrete
1917 – bolșevicii au preluat puterea în urma revoluției.
1922 – a fost creată Uniunea Sovietică (URSS).
1928 – Stalin a început primul plan cincinal pentru dezvoltarea rapidă a industriei.
1929–1930 – colectivizarea forțată a agriculturii a dus la confiscări, deportări și rezistența țăranilor.
1932–1933 – foametea a provocat moartea a milioane de oameni, inclusiv în Ucraina.
1936–1938 – Marea Teroare a adus arestări, execuții și deportări în lagăre de muncă.
Regimurile totalitare
URSS
Caracteristici
Puterea concentrată în mâinile Partidului Comunist.
Cultul personalității conducătorului.
Desființarea proprietății private și controlul economiei de către stat.
Cenzură, propagandă și lipsa libertăților cetățenești.
Ateismul promovat de stat și persecutarea credincioșilor.
Teroare, arestări, deportări și lagăre de muncă – Gulagul.
Vladimir Lenin
– a condus Revoluția bolșevică din 1917.
Iosif Stalin
– a consolidat dictatura și a intensificat represiunile.
Controlul tineretului
Comsomolul – creat în 1918.
Organizația de pionieri – înființată în 1922.
Educația urmărea formarea cetățeanului devotat partidului și statului.
Evenimente și consecințe:
1917 – bolșevicii preiau puterea.
1922 – se constituie URSS.
1937–1938 – Marea Teroare, cu arestări și execuții în masă.
Colectivizarea forțată și deportările provoacă suferințe populației.
Foametea din 1932–1933 provoacă milioane de victime.
Conducerea de partid formează o categorie privilegiată, numită nomenclatură.
Italia
Caracteristici:
Puterea concentrată în mâinile liderului și ale Partidului Național Fascist (PNF).
Cultul personalității lui Mussolini, numit „Il Duce”.
Limitarea drepturilor și libertăților cetățenești.
Cenzură, propagandă și controlul societății.
Naționalism extrem și promovarea războiului.
Reprimarea opoziției prin poliția politică OVRA.
Benito Mussolini
– a ajuns la putere în 1922, după Marșul asupra Romei, și a instaurat treptat dictatura fascistă.
Controlul tineretului:
Opera Nazionale Balilla (ONB) – înființată în 1926.
Organizațiile de tineret pregăteau copiii și adolescenții pentru supunere față de stat și pentru militarizare.
În 1937, organizațiile de tineret au fost integrate în Gioventù Italiana del Littorio
Evenimente și consecințe:
1922 – fasciștii ajung la putere.
1925–1926 – dictatura se consolidează, iar opoziția este eliminată.
1935–1936 – Italia cucerește Etiopia.
Militarizarea și politica expansionistă contribuie la tensiunile internaționale.
Germania
Caracteristici
Puterea concentrată în mâinile lui Hitler și ale Partidului Nazist (PNSDM).
Cultul personalității conducătorului, numit „Führer”.
Desființarea democrației și a libertăților cetățenești.
Propagandă, cenzură și controlul educației.
Persecutarea evreilor și a altor grupuri considerate indezirabile.
Represiune prin poliția politică Gestapo și prin lagăre de concentrare.
Militarizare și expansiune teritorială.
Adolf Hitler
– a devenit cancelar la 30 ianuarie 1933 și a instaurat dictatura nazistă.
Controlul tineretului
Hitlerjugend – organizația de tineret pentru băieți.
Bund Deutscher Mädel – organizația pentru fete.
Educația promova ideologia nazistă, disciplina și pregătirea pentru război.
Evenimente și consecințe:
1933 – Hitler ajunge la conducerea guvernului și începe eliminarea democrației.
1935 – Legile de la Nürnberg limitează drepturile evreilor.
1939 – Germania și URSS semnează Pactul Ribbentrop–Molotov, însoțit de un protocol secret privind împărțirea sferelor de influență.
1939 – Germania invadează Polonia, declanșând Al Doilea Război Mondial în Europa.
În timpul războiului, Holocaustul provoacă exterminarea a aproximativ șase milioane de evrei.
Politica de cucerire și persecuțiile provoacă milioane de victime.
Regim autoritar
Cauze:
Fragilitatea democrației după Primul Război Mondial.
Crize politice și economice.
Conflicte sociale și ascensiunea forțelor radicale.
Lovituri de stat și intervenția militarilor în politică.
Caracteristici:
Puterea deținută de o persoană sau de un grup restrâns.
Suspendarea sau modificarea Constituției.
Limitarea drepturilor și libertăților democratice.
Interzicerea unor partide politice și restrângerea opoziției.
Concentrarea puterii și slăbirea Parlamentului.
Cenzură, propagandă, intimidare și represiune.
Conducerea prin decrete-legi.
Ungaria
Caracteristici
Regim autoritar cu monarhie și Parlament bicameral.
Existența mai multor partide, dar cu libertăți politice limitate.
Legea electorală din 1925 restrânge dreptul la vot.
Cenzura presei, falsificarea alegerilor și represiuni împotriva opoziției.
Violențe împotriva unor minorități naționale.
Polonia
Józef Piłsudski – general și conducător politic.
Instaurare:
Mai 1926 – Piłsudski organizează o lovitură de stat.
2 august 1926 – sunt aprobate modificări constituționale care sporesc atribuțiile președintelui.
Regimul este cunoscut sub numele de Sanacja („Vindecare”).
Caracteristici:
Puterea executivă este consolidată.
Parlamentul și opoziția își pierd din influență.
În 1935 este adoptată o nouă Constituție, care întărește puterea președintelui.
Iugoslavia
Instaurare:
6 ianuarie 1929 – regele organizează o lovitură de stat.
Anulează Constituția și dizolvă Parlamentul.
Redenumește țara în Regatul Iugoslaviei.
Caracteristici:
Puterea legislativă și executivă este concentrată în mâinile regelui.
Partidele și organizațiile politice sunt interzise.
În 1931 este promulgată o nouă Constituție.
Țara este împărțită în nouă banate.
Se promovează ideea unui singur popor iugoslav și se aplică politica de „sârbizare” a aparatului de stat.
Consecințe:
Autonomia politică a diferitelor grupuri este limitată.
În octombrie 1934, Alexandru I este asasinat la Marsilia.
Deoarece Petru al II-lea este minor, puterea este exercitată de un Consiliu de Regență condus de prințul Paul.
Miklós Horthy – regent al Regatului Ungariei.