Registrul stilistic se defineste printr-o bogatie de mijloace lingvistice. Arhaismele (razas, jupan,
zgardita, iarmaroc), regionalismele, cuvintele si expresiile populare (sandrama, lesie, giubea,
baider, fanar) sunt folosite cu naturalete de catre personajele povestirii, prin intermediul carora
scriitorul creeaza o limba literara admirabila si accesibila, ramanand fidel declaratiei sale din
discursul rostit la Academie, aceea ca „taranul roman a fost principalul meu erou”.-