Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Nucleul Central: „Primăvara Popoarelor” (Revoluția de la 1848 în Europa),…
Nucleul Central: „Primăvara Popoarelor” (Revoluția de la 1848 în Europa)
I. CAUZE ȘI OBIECTIVE (Rădăcinile Revoluției)
Criza Economică:
Agricultură: Seceta și "boala cartofului" au dus la scăderea producției și foamete.
Industrie: Lipsa investițiilor, scăderea ritmului de industrializare, concurența industriei mecanizate a dus la șomaj și sărăcirea clasei muncitoare.
Politice și Sociale:
Regimurile absolutiste limitau libertățile clasei de mijloc (burghezia).
„Sfânta Alianță” reprima mișcările revolutionare, naționale și liberale.
Obiective Comune:
Limitarea puterii monarhiei prin Constituții.
Garantarea libertăților politice și vot universal. (barbati)
Dreptul la autodeterminare al popoarelor (principiul național).
III. CONTRAREVOLUȚIA ȘI ÎNFRÂNGEREA
Factori Interni:
Divergențe între moderați (burghezia care se temea de haos și dorea doar libertăți politice) și radicali (muncitorii care doreau reforme sociale).
Țărănimea din Austria, mulțumită de eliberarea din șerbie, a devenit pasivă.
Intervenția Militară (Forța):
Franța: Revolta muncitorească din iunie 1848 este înecată în sânge de armată.
Prusia: Regele anulează reformele și restabilește controlul cu armata.
Ungaria: Înfrântă decisiv prin intervenția Țarului Nicolae I al Rusiei (supranumit „Jandarmul Europei”), care a trimis 150.000 de soldați.
IV. URMĂRI ȘI SEMNIFICAȚII (Moștenirea)
Lovitura de grație: A fost lovitura decisivă dată Vechiului Regim bazat pe legitimitate dinastică.
Modernizare: A deschis calea societății spre modernizare politică și social-economică (statul de drept).
Reforme ulterioare:
Chiar și imperiile absolutiste au început reforme (ex: Rusia abolește șerbia în 1861).
Imperiul Otoman adoptă o constituție în 1867.
4. STATELE GERMANE (Prusia)
Obiectiv Național: Unificarea Germaniei. S-a format Parlamentul de la Frankfurt pentru a vota o constituție unică.
Acțiune: Lupte de stradă la Berlin -> Regele acceptă reforme liberale.
3. STATELE ITALIENE
Lideri Radicali: Giuseppe Mazzini și Giuseppe Garibaldi proclamă Republica Romană (1849).
Organizare: Constituții adoptate în Neapole, Piemont, Toscana.
Acțiune: Revolte la Milano și Veneția (alungarea austriecilor).
2. IMPERIUL HABSBURGIC (Austria & Ungaria)
Ungaria:
Conflict etnic: Revoluționarii maghiari au refuzat drepturi românilor și croaților, ceea ce i-a făcut pe aceștia să se alieze cu Împăratul.
Acțiuni: Declara autonomie, cere constituție și parlament propriu la Budapesta.
Lider: Lajos Kossuth.
Viena:
Împăratul promite Constituție și eliberarea țăranilor din șerbie.
Revolta duce la căderea cancelarului Metternich (simbolul Restaurației).
1. FRANȚA (Scânteia)
Evoluție: Președinte ales Ludovic Napoleon -> devine împărat (Napoleon al III-lea) și instaurează Al Doilea Imperiu (1852).
Drepturi Câștigate (Constituție):
Desființarea titlurilor nobiliare și garanția proprietății.
Libertatea presei, a învățământului și a religiei.
Rezultat Imediat: Proclamarea A Doua Republici (1848-1851).
Acțiune: Revoluție împotriva regelui Ludovic Filip (februarie 1848).
II. DESFĂȘURAREA PE REGIUNI (Focarele Revoluționare)
Geneza și Obiectivele Comune
Context: Parte a revoluției europene, declanșată sub influența modelului francez și a ideilor liberale.
Cauze:
Dominația străină (suzeranitate otomană, protectorat rusesc, stăpânire habsburgică).
Situația grea a țăranilor (clăcași și iobagi).
Nevoia de modernizare și dorința de unire a românilor.
Program Comun: Libertăți democratice, înlăturarea dominațiilor străine, reforme sociale (împroprietărirea țăranilor).
CUM A PARCURS REVOLUTIA IN TARILE ROMANE
Desfășurarea pe Provincii (Cele 3 Ramuri)
A. MOLDOVA (Caracter moderat -> Radicalizare)
Declanșare: 27 martie 1848, Iași (Hotel Petersburg).
Document Programatic: „Petițiunea-proclamațiune” (redactată de Vasile Alecsandri).
Caracter: Moderat (35 puncte), cerea reforme administrative și păstrarea regulamentului existent pentru a nu provoca Rusia.
Reacția Puterii: Domnitorul Mihail Sturdza respinge petiția și arestează liderii revoluționari.
Evoluție (În Exil):
Revoluționarii fug în Transilvania și Bucovina.
Se redactează documente mai radicale: „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” (Brașov) și „Dorințele partidei naționale din Moldova” (Cernăuți - Mihail Kogălniceanu).
Cereri noi: Unirea Moldovei cu Țara Românească, egalitate politică, desființarea clăcii.
B. ȚARA ROMÂNEASCĂ (Succes temporar)
Declanșare: 9 iunie 1848 la Islaz (adunare populară) și 11 iunie la București.
Document Programatic: „Proclamația de la Islaz” (citită de Ion Heliade Rădulescu).
Lideri: C.A. Rosetti, I.C. Brătianu, Nicolae Bălcescu, Generalul Magheru.
Acțiune:
Domnitorul Gheorghe Bibescu semnează Constituția și abdică.
Puterea este preluată de un Guvern Provizoriu, apoi o Locotenență Domnească.
Simboluri: Drapelul tricolor și imnul „Deșteaptă-te, române” (Andrei Mureșanu).
Sfârșitul: Intervenția armatelor otomane și țariste (septembrie 1848). Bătălia din Dealul Spirii (pompierii) -> Restabilirea vechiului regim.
C. TRANSILVANIA (Caracter Național și Social)
Context: Pericolul anexării Transilvaniei la Ungaria, ignorând drepturile românilor.
Eveniment Cheie: Marea Adunare Națională de la Blaj (3-5 mai 1848) pe Câmpia Libertății (40.000 de oameni).
Lideri: Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Gheorghe Barițiu.
Conflict:
Dieta de la Cluj votează unirea cu Ungaria.
Izbucnește războiul civil între români (fideli Vienei) și revoluționarii maghiari (conduși de Lajos Kossuth).
Avram Iancu organizează rezistența în Munții Apuseni.
Epilog: Proiectul de împăcare de la Seghedin (1849) vine prea târziu. Revoluția maghiară este înfrântă de armatele austriece și rusești (la Șiria), iar în Transilvania revine absolutismul habsburgic.
Revoluția în Spațiul Românesc (1848)
