Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Răscoala de la 1821 sub conducerea lui Tudor Vladimirescu - Coggle Diagram
Răscoala de la 1821 sub conducerea lui Tudor Vladimirescu
Contextul istoric
La începutul sec. XIX Imperiul Otoman se afla în declin, iar sistemul fanariot era tot mai contestat.
Criza economică, fiscală și socială a Principatelor Române (biruri mari, monopoluri comerciale, abuzurile boierilor, dominația otomană) a dus la nemulțumiri largi.
În Europa, ideile Revoluției Franceze și mișcările naționale din Balcani au influențat și spațiul românesc.
Societatea secretă grecească Eteria pregătea o revoltă antiotomană. Tudor Vladimirescu urma să colaboreze cu ei, dar menținând interesele românilor.
Cauzele răscoalei
Criza regimului fanariot – corupție, biruri excesive, funcții cumpărate.
Agricultura și meșteșugurile erau împovărate de taxe otomane și monopolurile negustorilor greci.
Nemulțumirile țărănimii și pandurilor (soldați de graniță concediați).
Dorința boierilor pământeni de a scăpa de domnitorii fanarioți.
Influența Eteriei și a revoluțiilor din Europa.
Desfășurarea răscoalei
19 ianuarie 1821: Tudor Vladimirescu lansează Proclamația de la Padeș, chemând poporul la luptă împotriva abuzurilor.
Strânge pandurii din Oltenia și pornește spre București.
Martie 1821: Intră în capitală, instaurează un guvern provizoriu și încearcă să restabilească ordinea.
Relațiile cu Eteria se deteriorează din cauza scopurilor diferite:
Tudor voia drepturi pentru români.
Eteria urmărea declanșarea luptei antiotomane în Balcani.
Eteria îl acuză pe Tudor de trădare.
Mai 1821: Este arestat la Golești și ulterior executat de eteriști.
Urmări și importanță
Răscoala de la 1821 a marcat sfârșitul regimului fanariot.
Din 1822, domnitorii români devin iarăși pământeni.
Răscoala afirmă ideea de autonomie și drepturi politice pentru români, fiind un pas important spre revoluția de la 1848 și Unirea din 1859.
