Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Cavitatea bucală și digestia bucală
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-
6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
dată
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice.
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
sectorul de recepție a hranei
Faringele și esofagul
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
stomac unicameral
chim gastric - pastă omogenă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
pepsina inactivă – pepsinogen
stomacul comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
de conținut și nu trece tot o dată.
Intestinul subțire
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
duoden, jejun, ileon
prezintă plieri ale mucoasei – pliuri mari (valvule conivente)
microvilozități la polul apical al celulelorintestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
digestiei
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
Intestinul gros
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
Glande anexe
Pancreasul
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
duoden
sub stomac
Endocrină produce insulina și glucagonul
Ficatul
format din lobi – lobuli
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
în dreapta stomacului sub diafragm
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
varsă în duoden prin canalul coledoc.
Digestia intestinală
tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază ce hidrolizează proteinele și rezultă 2-4 Aa (oligopeptide) sau chiar aminoacizi, enzimele sunt secretate în stare
inactivă și activate în intestin
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora
să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
amilază pancreatică – amidon crud în maltoză
pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și
urinei
sucul pancreatic: conține enzime importante : proteolitice cum sunt
mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
sucul intestinal conține enzime proteolitice - oligopeptidaze – oligopeptide – aminoacizi
conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil
intestinal
lipaza – grăsimi - acizi grași și glicerol
Dizaharide – maltaza, zaharaza, lactaza desfac maltoza, zaharoza, lactoza în monozaharide
glucoză, fructoză, galactoză
Absorbția intestinală
produșii finali ai digestiei sunt:
lipidele se transformă în acizi grași și glicerol
proteinele se transformă în aminoaacizi
glucidele se transformă în glucoză
este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre
care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de: valvulele conivente (pliuri mari), vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al
celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei (epiteliul cilindric simplu), vascularizație foarte bogată