Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram

- - - - Sectorul de recepție a hranei
      - Mărunțirea și amestecarea hranei
        
        Dinții
        
        Alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
        
        Limba
        
        structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
        prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
        
        Recepționează
        
        Stimuli mecanici
        
        Termici
        
        Gustativi
        
        incisivii - taie hrana 8 - 4/4
        
        caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
        
        premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-
        6/6
        
        la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
        dată
      - în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
        chimice.
      - 6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
      - apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
      - Saliva
        
        zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
      - Digestivă
        
        amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
    - - legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia
      - Tub flexibil
    - - în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
        Intestinul gros:
        
        între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
        
        cecum, colon, rect, anus.
        
        cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
    - - duoden, jejun, ileon
      - duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
        (anse)
      - la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
      - prezintă plieri ale mucoasei
        
        pliuri mari (valvule conivente)
        
        vilozități intestinale ( denivelări în deget)
        
        microvilozități la polul apical al celulelor
      - intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
        digestiei
      - cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
    - - Este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
      - Peretele faringelui
        
        prezintă musculatură striată pentru deglutiție
    - - în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
      - mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
      - stomac unicameral
      - rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
      - digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
      - chim gastric - pastă omogenă
      - sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
      - enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
      - pepsina inactivă – pepsinogen
      - labfermentul coagulează laptele în prezența Ca 2+ activă la sugari
      - lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
      - acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
        stomac , activează enzimele
      - comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
        de conținut și nu trece tot o dată.
  - - - în dreapta stomacului sub diafragmă
        
        format din lobi – lobuli
        
        primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
      - vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
        
        sângele se amestecă la nivelul lobulilor
        
        produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
        varsă în duoden prin canalul coledoc.
    - - Sub stomac
      - prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
        duoden
        
        Endocrină produce insulina și glucagonul
    - - conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil
        intestinal
        
        pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și
        urinei
      - mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
        
        lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
        
        amilază pancreatică – amidon crud în maltoză
        
        sucul intestinal conține enzime proteolitice - oligopeptidaze – oligopeptide – aminoacizi
        
        lipaza – grăsimi - acizi grași și glicerol
        
        Dizaharide – maltaza, zaharaza, lactaza desfac maltoza, zaharoza, lactoza în monozaharide
        
        glucoză, fructoză, galactoză
      - bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora
        să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
        
        sucul pancreatic: conține enzime importante : proteolitice
      - tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază ce hidrolizează proteinele
      - și rezultă 2-4 Aa (oligopeptide) sau chiar aminoacizi, enzimele sunt secretate în stare
      - inactivă și activate în intestin
      - colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
    - - este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre
      - care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
      - valvulele conivente, vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al
      - celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei, vascularizație foarte bogată
      - produșii finali ai digestiei sunt:
      - proteinele se transformă în aminoaacizi
      - glucidele se transformă în glucoză
        
        lipidele se transformă în acizi grași și glicerol