Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

VITAMINE - Coggle Diagram

- - - - B1 tiamina
        
        surse carnea de porc, cerealele integrale, cartofi, drojdia de bere, carne şi peşte.
        
        distrusă de căldură, radiaţii ionizante şi prin oxidare, dar este stabilă în produsele îngheţate, de tiaminazele din peşte, crustacee sau de unii factori termostabili prezenţi în plante (ceai, ferigă).
        
        Pierderile din timpul preparării termice sunt variabile, în funcţie de timpul de expunere, pH, temperatură, cantitatea de apă folosită şi conţinutul în clor al acesteia.
        
        Forma metabolic activă este tiaminpirofosfatul (TPP) care participă la reacţii de decarboxilare şi transketolare în cadrul metabolismului glucidelor, ciclului acizilor tricarboxilici şi metabolismului leucinei, izoleucinei şi valinei.
        
        Tiamintrifosfatul este implicat în conducerea nervoasă, stimulând fosforilarea proteinelor din canalul transportor de sodiu de la nivelul membranei celulei nervoase.
        
        Carenta
        a. boala beri-beri (formă cronică de polineuropatie periferică asociată sau nu cu insuficienţă cardiacă şi edeme);
        b. beri-beri acută pernicioasă (fulminantă) prin insuficienţă cardiacă şi acidoză lactică severă;
        c. encefalopatie Wernicke (nistagmus, paralizia muşchilor extraoculari) cu sau fără psihoză Korsakoff (confabulaţie, pierderea memoriei recente), datorată afectării sistemului nervos
        central, de obicei apărând în cazul hipovitaminozelor relativ acute.
        În ţările în curs de dezvoltare deficienţa vitaminei B1 este datorată aportului alimentar scăzut (prin consumul unor cantităţi mari de orez decorticat);
        în ţările dezvoltate este secundară alcoolismului sau lipsei de suplimentare cu tiamină la pacienţii supuşi nutriţiei parenterale, cu un status nutriţional precar, cu pierderi mari (prin dializă, diureză crescută, malabsorbţie, tratament cu antiacide) sau
        necesar crescut (febră, hipertiroidie, activitate fizică crescută, adolescenţi).
        
        Toxicitate rar, doze de 1000 de ori mai mari decât necesarul zilnic pot determina moartea prin deprimarea centrului respirator, iar doze de 100 de ori mai mari, administrate intravenos, determină cefalee, convulsii, aritmii, slăbiciune musculară
      - B3 niacina
        
        2 compuşi – acidul nicotinic şi nicotinamida – care intră în compoziţia NAD (nicotinamidadenindinucleotid) şi NADP (nicotinamidadenindinucleotidfosfat).
        
        nu e distrusă de căldură sau acizi, dar se pierde când alimentele se prepară termic în cantităţi mari de apă.
        
        surse carne şi peşte, legume şi cerealele îmbogăţite, iar porumbul şi orezul conţin cantităţi foarte mici.
        
        NAD este implicat în respiraţia intracelulară, procesele de reparare a ADN-ului şi mobilizarea calciului
        
        Carenţa slăbiciune musculară, anorexie şi erupţii cutanate. Pelagra („boala celor 3D”), determinată de hipovitaminoza severă, este caracterizată de o dermatită fotosensibilă (asemănătoare celei din arsurile solare) cu distribuţie în fluture la nivelul feţei, psihoză depresivă similară celei din schizofrenie şi diaree; boala netratată este fatală.
        
        NADPH e important pentru sistemul citocromului P450, inactivează speciile reactive de oxigen şi este implicat în sinteza lipidelor şi a hormonilor steroizi.
        
        Toxicitatea vasodilataţie şi flush tegumentar, usturimi, prurit (simptome îndepărtate de administrarea anterioară de aspirină), cefalee, greţuri, vărsături, leziuni hepatice mergând până la insuficienţă hepatică, alterarea toleranţei la glucoză, edem
        macular sau ulcer gastric.
      - B5 acidul pantotenic
        
        ficat, rinichi, în cereale, legume şi carne, iar cantităţi mai mici în lapte, fructe şi vegetale
        
        Cantităţi mici se pierd în timpul proceselor de pregătire termică
        
        larg răspândită în organism
        
        intra in structura coenzima A (CoA) şi proteinei transportoare a grupului acil (PTA).
        
        În cadrul acetilcoenzimei A poate intra în ciclul Krebs (cu eliberare de energie) sau participă la sinteza colesterolului, hormonilor steroizi, acizilor graşi cu lanţ lung şi hemului, la elongarea acizilor graşi polinesaturaţi, acetilarea aminoacizilor şi alcoolului, în gluconeogeneză.
        
        În componenţa PTA, B5 este necesar pentru sinteza acizilor graşi.
        
        Carenţa la pacienţii cu malnutriţie severă sau trataţi cu antagonişti ai acestuia (acid Ω-metilpantotenic) şi determină alterarea sintezei lipidelor şi a producerii de energie, parestezii, cauzalgii plantare, depresie, oboseală, insomnie
        
        toxicitate neglijabilă; doze masive (peste 10 g/zi) produc tulburări gastrointestinale minore şi diaree.
      - B6
        
        surse carne, viscere, cereale integrale şi vegetale.
        
        Stabilă în cazul expunerii la căldură
        
        nume folosit pentru 6 substanţe (piridoxina, piridoxalul, piridoxamina şi formele lor 5’-fosfat)
        
        distrusă de substanţele alcaline şi lumină
        
        Forma metabolic activă este piridoxalfosfatul PLP, care serveşte ca şi coenzimă pentru multe enzime implicate în toate reacţiile de metabolizare a aminoacizilor, în metabolismul neurotransmiţătorilor (serotonina, dopamina, GABA), în glicogenoliză, în formarea unui precursor al hemului, în sinteza fosfolipidelor, niacinei şi a acidului arahidonic din acid linoleic, în modularea activităţii hormonilor steroizi, în metabolismul energetic.
        
        Carenţa rară, anemie hipocromă microcitară, semne neurologice şi dermatologice în 1950 la copiii alimentaţi cu lapte praf supraîncălzit termic în timpul fabricării şi care au prezentat convulsii datorită deficienţei sintezei GABA.
        La pacienţii trataţi cu hidrazidă, un antagonist al piridoxinei, pot aparea polinevrite.
        
        Toxicitatea: dozele mari administrate mult timp determină
        lipsa coordonării musculare şi leziuni nervoase
      - B2 riboflavina
        
        distrusă de ultraviolete, de aceea laptele nu se mai îmbuteliază în sticle, ci în cutii de carton
        
        Coenzimele flavinice FMN şi FAD participă la reacţiile redox celulare
        
        cantităţi variabile se pot pierde şi în timpul preparării termice în vase deschise cu multă apă.
        
        Carenţa nu e fatală
        
        surse produsele lactate, carne, viscere, peşte, ouă, cerealele integrale.
        
        Flavoproteinele catalizează reacţii de oxido-reducere celulară şi funcţionează ca transportori de hidrogen în sistemul de transport electronic mitocondrial.
        
        Prezenţa riboflavinei este necesară pentru conversia vitaminei B6 la forma sa activă (piridoxalfosfatul) şi la sinteza niacinei din triptofan
        
        Toxicitatea nu a fost descrisă în practica clinică.
        
        Hipovitaminoza se manifestă prin cheilită, stomatită angulară, glosită (limba magenta), dermatită seboreică la nivel nazo-labial, al scrotului, vulvei şi anusului, afecţiuni oculare (vascularizarea corneei, opacifierea cristalinului, conjunctivită).
      - B12 ciancobalamina
        
        surse: ficat, rinichi, carne slabă, ouă, lapte şi brânză
        
        nu suferă modificări în timpul preparării termice
        
        cei mai activi sunt ciancobalamina şi hidroxicobalamina.
        
        Formele metabolic active joacă un rol important în metabolismul propionatului, al aminoacizilor şi în transferul unui atom de carbon (împreună cu piridoxina, riboflavina şi acidul folic)
        
        compus cristalin complex ce conţine un atom de cobalt
        
        Carenţa apare rar prin aport alimentar scăzut şi mai degrabă prin alterarea secreţiei factorului intrinsec, împreună cu care aceasta se absoarbe (datorată apariţiei anticorpilor anti-celulă parietală gastrică sau secundar atrofiei gastrice la vârstnici), determinând anemie megaloblastică; la o treime din pacienţii cu anemie, dar şi la unii pacienţi fără anemie, apar semne de degenerare
        nervoasă medulară (ataxie, pierderea sensibilităţii vibratorii). Chiar şi la vegetarieni apare rar, deoarece în apă şi alimente există microorganisme producătoare de B12.
        
        Toxicitatea nu a fost descrisă în practica clinică curent
      - Acid folic pteroilglutamat
        
        Surse vegetale (spanac, asparagus, broccoli), ciuperci, ficat; carne, pâinea integrală, fasolea uscată.
        
        Rol de coenzimă în mai multe reacţii din metabolismul aminoacizilor şi nucleotidelor, în care forma redusă (tetrahidrofolat) funcţionează ca acceptor sau donor al unităţilor cu un atom de carbon. Este necesar pentru sinteza hemului şi a purinelor şi acizilor nucleici. Unele citostatice (methotrexat) inhibă sinteza acidului tetrahidrofolic şi deci întrerup sinteza acizilor nucleici, inhibând creşterea şi multiplicarea celulară. Deficienţa de B12 produce şi o deficienţă relativă de acid folic, prin întreruperea regenerării tetrahidrofolatului, producând o blocare a vitaminei sub formă de 5-metiltetrahidrofolat („capcana metilfolatului”).
        
        din acid pteroic,
        acid para-aminobenzoic
        acid glutamic
        
        Carenţa datorată carenţei de vitamină B12, tratamentul cu antagonişti de acid folic (methotrexat, aminofen, triamteren, anticonvulsivante), alcoolism sau situaţiile clinice cu turnover celular crescut (traumatisme, arsuri, infecţii, cancer, hipertiroidie, anemie hemolitică cronică, sarcină, lactaţie) – alterează celulele cu rată de multiplicare rapidă (celulele măduvei osoase şi celulele epiteliale de la nivel gastrointestinal şi vaginal). Efecte: glosită, diaree, demenţă, anemie, scădere în greutate, alterarea imunităţii mediate celular, defecte de închidere ale tubului neural în cursul primei săptămâni de sarcină şi retardul creşterii intrauterine, însoţit de un deficit al rezervelor de folat ale nou-născuţilor.
        
        Toxicitate cantităţile mari (de 100 de ori >necesarul zilnic) pot conduce la convulsii la persoanele în tratament cronic cu anticonvulsivante; scăderea absorbţiei zincului, compromiţând creşterea fetală intrauterină.
        
        Pierderi de până la 50% se pot produce în timpul depozitării
        sau al preparării termice în cantităţi mari de apă.
    - - rol de cofactor enzimatic, agent antioxidant şi reactant cu ionii metalici de tranziţie; astfel, intervine în sinteza colagenului,
        carnitinei şi a receptorilor colinergici, sinteza sau metabolismul unor peptide hormonale, formarea hemoglobinei şi maturarea eritrocitelor, hidroxilarea microsomală a colesterolului, reducerea metalelor de tranziţie toxice, protecţia reductivă a acidului folic şi a vitaminei E, protecţia antiinfecţioasă şi împotriva aterosclerozei.
      - Carenţa hiperkeratoză foliculară şi hemoragii peteşiale; hemoragii gingivale asociate frecvent cu infecţii, retracţii gingivale şi căderea dinţilor, cicatrizare tegumentară întârziată, dureri osoase, atrofii musculare, iritabilitate, depresie sau isterie. Anemia este frecvent întâlnită în scorbut, fie macrocitară (indicator al carenţei relative de folat), fie hipocromă microcitară (datorită deficienţei de fier).
      - derivat hexozic sintetizat de plante şi unele animale pornind de la glucoză şi galactoză.
        Oamenii nu o pot sintetiza
        deoarece nu au enzima L-gulonolactonoxidaza.
        in produsele de origine vegetală, cât şi în cele de origine animală sub formă de acid ascorbic şi dihidroascorbic.
        surse fructele, legumele, viscerele.
        distrus prin oxidare sau adăugarea bicarbonatului (folosit
        pentru prezervarea şi îmbunătăţirea culorii legumelor preparate termic).
        Refrigerarea şi îngheţarea rapidă conservă vitamina C, însă pierderi ale acesteia apar în apa de gătit
      - Toxicitate: tulburărilor gastrointestinale (greţuri, diaree).
        Persoanele cu insuficienţă renală cronică, litiază renală
        oxalică (oxalatul este un metabolit al vitaminei C) sau
        hipersideremie sunt sfătuite să evite consumul unor
        cantităţi mari de acid ascorbic
    - - distrusă de căldură, în prezenţa peroxidării lipidice
      - sintetizată şi de bacteriile florei intestinale.
      - surse ficat, lapte, gălbenuşul de ou şi cereale
      - Toxicitatea nu a fost constatată în practica clinică
      - 3 substanţe metabolic active
        biotina,
        biocitina
        carboxibiotina
      - Carenţa rar în cazul consumului unor mari cantităţi de albuş
        de ou nepreparat termic (deoarece avidina leagă biotina) sau la pacienţii supuşi nutriţiei parenterale totale. Manifestări: dermatită, alopecie, dureri musculare, depresie, creşterea colesterolului seric, hipoglicemie
      - cu magneziul şi adenozintrifosfatul, e cofactor pentru
        4 enzime implicate în reacţiile de carboxilare necesare pentru sinteza acizilor graşi, gluconeogeneză, metabolismul propionatului şi sinteza aminoacizilor cu lanţ lung.
  - - - 2 forme sterolice în lipidele animale sau vegetale.
      - Colecalciferolul (vitamina D3) se formează în pielea animalelor şi a omului sub acţiunea ultravioletelor
      - Ergocalciferolul (vitamina D2) se formează în plante
        şi fungi, tot sub acţiunea ultravioletelor.
      - surse uleiul din ficat de cod, peştele gras (macrou, hering, somon, sardine), drojdia de bere. Cantităţi variabile se găsesc în unt, ficat, ouă, laptele uman şi cel de vacă şi în preparatele fortifiate cu vitamina D (margarină, lapte, cereale).
      - Conţinutul de vitamină D din alimente nu este influenţat de depozitarea, conservarea sau pregătirea lor.
      - Carenţa apare în cazul unui aport alimentar redus sau al
        expunerii insuficiente la soare şi se manifestă sub formă de rahitism la copil şi osteomalacie
        Rahitismul apare prin lipsa de mineralizare osoasă şi se caracterizează prin anomalii osoase (genunchi var sau valg, mătănii costale, bosefrontale), întârzierea erupţiei dentare, hipotonie musculară, tetanie hipocalcemică.
        Osteomalacia apare la adulţi (de obicei la femeile care au avut mai multe sarcini şi şi-au hrănit copiii la sân, dar şi la persoanele cu enterită regională, sprue tropical, insuficienţă pancreatică, rezecţie gastrică sau by-pass jejuno-ileal) ca urmare a demineralizării osoase şi se caracterizează prin reducerea densităţii osoase şi prezenţa de pseudofracturi, în special la nivelul coloanei, femurului şi humerusului.
      - Copiii, vârstnicii, femeile în perioada de lactaţie, persoanele cu expunere scăzută la soare, pacienţii cu malabsorbţie lipidică, insuficienţă renală cronică sau aflaţi în tratament cronic cu corticosteroizi necesită suplimentare cu vit D.
      - Toxicitatea cefalee, greţuri, vărsături, anorexie, diaree, iritabilitate, astenie, hipertensiune arterială, poliurie, polidipsie, deshidratare şi insuficienţă renală funcţională; paraclinic apar hipercalcemie şi hipercalciurie, hiperfosfatemie, calcinoză
        tisulară (depuneri de calciu în rinichi, inimă, plămâni, pereţii arteriali, timpan).
    - - cel mai activ compus α-tocoferolul
      - Surse Uleiurile vegetale, nuci, cereale, peşte, carne,
        legume verzi (broccoli, spanac).
      - tocoferolii şi tocotrienolii
      - Pierderiprin frigere, nu şi când se fierb alimentele. Tocoferolii pot fi distruşi oxidativ prin contact cu grăsimile râncede sau cu fierul feric, pe când esterii de tocoferoli nu sunt susceptibili la oxidare în aceleaşi condiţii.
      - cel mai puternic antioxidant liposolubil
      - protejeaza acizii graşi polinesaturaţi din structura membranelor celulare împotriva degradării oxidative realizate de speciile reactive de oxigen şi alţi radicali liberi.
      - Carenţa rară la adulţi, malnutriţie lipidică (atrezie biliară, insuficienţă pancreatică exocrină, fibroză chistică) sau abetalipoproteinemie; leziuni neuro-musculare. La prematuri există riscul de hipovitaminoză E, manifestată prin anemie hemolitică.
      - Tocotrienolii penetrează rapid prin piele şi combat eficient stress-ul oxidativ indus de radiaţiile ultraviolete sau de ozon
      - Toxicitate rar, putem tolera doze de 100 ori mai mari decât necesarul
    - - retinolul
        
        în produsele animale, în asociere cu lipidele (produsele lactate, ficat), dar şi în margarină.
        
        Beta carotenul (principalul precursor al vitaminei A) şi alţi carotenoizi se găsesc în plantele colorate (fructele şi legumele galbene şi roşii).
        
        În timpul preparării termice la temperaturi înalte (frigere) sau prin expunere la lumină se produc pierderi importante de vitamina A, fapt ce explică conţinutul redus al fructelor uscate comparativ cu cele proaspete.
      - retinalul
        
        intervine în reglarea expresiei genice, controlând diferenţierea şi creşterea celulară
        
        intră în componenţa pigmenţilor vizuali retinieni, jucând un rol
        important în fotorecepţie
        
        receptorii pentru acid retinoic (RAR) şi receptorii X retinoizi (RXR) interacţionează cu căile metabolice controlate de prostaglandine, vitamina D, hormonii steroizi şi tiroidieni
        
        vitamina A intervine şi în reglarea funcţiilor sistemului imun şi în reproducere, iar beta carotenul are rol antioxidant.
      - acidul retinoic
      - Carenţa de vitamina A apare în cazul unui aport alimentar inadecvat sau al malabsorbţiei ce însoţeşte aportul lipidic insuficient, în insuficienţa biliară şi pancreatică, în afecţiunile hepatice, malnutriţia proteică sau de zinc.
        Manifestările precoce sunt tulburările de vedere (scăderea percepţiei pentru lumina verde, apoi tulburarea acomodării la întuneric, mergând până la pierderea vederii nocturne).
        Tardiv apar cheratinizarea corneei, xerosis şi ulceraţii corneene (cheratomalacie), cheratinizarea conjunctivei, atrofia glandelor perioculare – afecţiuni ireversibile, unite sub numele de keratoftalmie şi care duc la orbire. În acelaşi timp apar modificări la nivel tegumentar (metaplazia celulelor glandelor sebacee, cheratinizarea celulelor epiteliale, hipercheratoză foliculară), pielea devenind uscată, îngroşată şi cu descuamări extinse. Modificări asemănătoare se produc şi la nivelul epiteliului respirator, gastrointestinal şi genito-urinar. Riscul de infecţii creşte prin alterarea barierelor mucoase, dar şi a imunităţii mediate umoral şi celular
      - Toxicitatea vitaminei A apare în cazul unui aport excesiv, cu precădere la alcoolici sau la persoanele cu afecţiuni hepatice, malnutriţie, insuficienţă renală cronică. Semne: colorarea în galben-portocaliu a tegumentelor, în special a palmelor (dar nu şi a sclerelor), alopecia, diplopia, durerile musculare şi osoase, hiperlipemia, hepatotoxicitatea. Efectul teratogen include avort spontan, malformaţii, tulburări de vedere.
    - - surse legume verzi, lapte şi produsele lactate, carne, ouă, cereale, legume şi fructe.
      - filochinonele din plante (sursa alimentară de vitamina K, sensibile la lumină şi iradiere, de aceea preparatele pentru uz medical se păstrează în sticle de culoare închisă), menachinonele sintetizate de bacteriile intestinale şi
        menadiona (compus sintetic ce poate fi metabolizat la filochinone)
      - functie intervenţia catalitică în sinteza factorilor de coagulare II,VII, IX şi X în ficat.
      - Carenta la nou-născutul de câteva zile (până la dezvoltarea florei bacteriene normale) sau la pacienţii cu sindrom de malabsorbţie; apar fenomene hemoragipare.
      - toxicitate în cazul utilizării analogului sintetic (menadiona), fiind citate cazuri de leucemie, anemie hemolitică, hiperbilirubinemie şi icter nuclear, motiv pentru care nu se recomandă administrarea profilactică de menadionă, ci de filochinonă buvabilă.