Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
revolutia statelor italiene 1848, image, image - Coggle Diagram
revolutia statelor italiene 1848
Context
Italia în 1848 nu era un stat unitar, ci era împărțită în mai multe state italiene:
Regatul Sardiniei (Piemont)
Lombardia și Veneția (sub dominație austriacă)
Statele Papale
Regatul celor Două Sicilii
Ducatele Toscanei, Parma, Modena
Întregul continent european era afectat de crize economice (secetă, criză agricolă, foametea cartofului) și criză industrială (șomaj, scăderea producției).
Revoluția franceză din februarie 1848 a declanșat „Primăvara popoarelor”, inspirând răscoale peste tot, inclusiv în Italia.
Domneau regimuri absolutiste, cu libertăți politice foarte reduse.
Statele italiene se aflau parțial sub dominație străină, în special Austria controla Milano și Veneția, ceea ce alimenta mișcările naționale.
Obiective
Autonomie națională și dreptul la autodeterminare față de Imperiul Austriac.
Proclamarea de constituții în statele Italiei
Reforme liberale: garantarea drepturilor civile, libertatea presei, un sistem politic reprezentativ.
Programe și cerințe ale revoluționarilor italieni
Expulzarea forțelor austriece din Lombardia și Veneția.
Limitarea puterii monarhilor și instaurarea unui regim constituțional.
Formarea unui sistem politic reprezentativ, cu drepturi civile garantate.
Personalitati
Giuseppe Mazzini
conducător al Republicii Romane (1849), revoluționar naționalist.
Giuseppe Garibaldi
participant la Republica Romană, lider militar al mișcărilor revoluționare italiene.
importanta
Contrarevoluția a învins:
Habsburgii au recucerit Neapole, Lombardia și Veneția.
Republica Romană a fost distrusă în 1849 de trupele franceze trimise în sprijinul Austriei.
Deși revoluțiile au fost înfrânte, ele au:
slăbit definitiv Vechiul Regim absolutist
lansat modernizarea politică a Europei
deschis drumul pentru unificarea Italiei (Risorgimento) în deceniile următoare
