Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Întemeietorii sociologiei, Teorii ale macronivelurilor și micronivelurilor…
Întemeietorii sociologiei
August Comte (1798-1857)
:star:
1838-inventează termenul de "sociologie"
:star: Sociologia="știința științelor, a cunoașterii, a prevederii și acțiunii sociale(pozitivism-judecarea faptelor în afara oricărei judecăți de valoare; enunțarea legilor)"
:star: Scopul său era să folosească disciplina pentru a vindeca relele sociale, concentrându-se asupra a două aspecte, statica și dinamica socială
:star: Concentrarea și insistența asupra unei metodologii științifice au influențe enorme pentru alți gânditori sociali
Herbert Spencer (1820-1903)
:star: Analogie organică (societatea este un organism viu)
:star: Societatea=sistem compus din părți interdependente (așa a încercat să explice ordinea și schimbarea socială)
:star: În anumite privințe, este un precursor al
școlii de gândire sociologică structural funcționalistă
:star: Preocupat de conceptul evolutiv al
supraviețuirii celor mai puternici
, aplicându-l la studiul schimbării sociale (darwinismul social)
:star: Ideile acestea reprezintă un suport doctrinar pentru
liberalismul capitalist
Karl Marx (1818-1883)
:star: Considera istoria omenirii ca o istorie a luptei de clasă
:star: Contradicțiile inerente capitalismului => crize economice => noi structuri sociale
:star: Materialism dialectic= structurile nou create vor fi mai bune dar mai represive;
Marx vedea conflictul ca mijloc de progres
:star: Influența sa este încă resimțită în literatura sociologică modernă
Emile DurKheim (1858-1917)
:star: Influențat de Spencer și Comte
:star: Interesat de ceea ce ține laolaltă problema ordinii sociale
:star: Abordare funcționalistă
:star: S-a concentrat asupra opiniilor și valorilor ("conștiința colectivă") și asupra ritualului colectiv
:star: Societatea este ținută laolaltă de forma structurii sociale:
vechea societate
(solidaritate mecanică-unitatea bazată pe asemănare) vs.
noua societate
(solidaritate organică-unitatea bazată pe diferențe și cooperare)
:star: A contribuit și la metodologia sociologică
:star: Sociologia trebuie să studieze
faptele sociale
(forțele care există înafara indivizilor și le forțează comportamentul)
:star: Credea că oamenii interiorizează influențele sociale, transformând controlul social în autocontrol
Max Webber (1864-1920)
:star: Contribuie la dezvoltarea cunoștiințelor sociologice și metodologia sociologică
:star: Ideea centrală a studiului său este acțiunea socială
:star: Credea că valorile și opiniile corelate cu intențiile și atitudinile ne călăuzesc comportamentul
:star: Metodologia "verstehen"=înțelegere/intuiție
:star: A pledat pentru o sociologie care elimină prejudecățile și preferințele în procesul de cercetare
:star: "Tipul ideal"= concept ca reacție la problemele ridicate de Marx
:star: Acordă importanță statului social (care nu este obținut din elemente economice)
:star:
Leagă nașterea capitalismului de valorile și atitudinile cuprinse în teologia protestantismului
:star: Cercetarea diverselor religii duce la înțelegerea rolului culturii și al structurii sociale în teologie=>
sociologia comprehensivă
Georg Simmel (1858-1918)
:star: A respins analogia organică a lui Spencer
:star: Sociologia este știința raportului social între indivizi->
sociologie formală
(forma pe care o iau interacțiunile sunt obiectul de studiu al sociologiei, el crezând că aceasta este soluția păstrării autonomiei sociologiei)
Teorii ale macronivelurilor și micronivelurilor
Teoriile macronivelurilor
:silhouette:
Perspectiva structural-funcționalistă (P.s.f.)
Definitori principali:
Antropologul Bronislaw Malinowski și sociologii Talcott Parsons, Robert K. Merton și Kingsley Davis
Premisă:
Fenomenele sociale sunt explicate prin consecințele pe care le au asupra societății.
Idei de bază:
:star: Societatea este văzută ca un sistem alcătuit din părți interdependente.
:star: O schimbare într-o parte a sistemului produce efecte în celelalte.
:star: Accent pe echilibru, ordine și integrare socială.
:star: Inspirată din științele biologice – societatea este comparată cu un organism viu.
Contribuții majore:
:star:
Malinowski (1948):
explica magia la locuitorii insulei Trobriand prin funcția ei de a oferi siguranță psihologică.
:star:
Parsons:
vede societatea ca un sistem în echilibru care se adaptează lent la schimbare.
:star:
Merton:
distinge între funcții manifeste (vizibile), latente (ascunse) și disfuncții (efecte negative).
Introduce noțiunea de echivalente funcționale – structuri diferite care îndeplinesc aceeași funcție socială (ex. familia tradițională <-> comunele anilor ’60–’70).
Critici:
:star:
Raționament circular:
o structură există pentru că îndeplinește o funcție, deci trebuie să existe.
:star:
Termeni vagi:
conceptele de „echilibru” și „stabilitate” sunt împrumutate din biologie și greu de aplicat riguros în sociologie.
:star:
Conservatorism:
pune accent pe stabilitate și ordine, minimizând rolul conflictului și schimbării.
:silhouette:
Teoria conflictului
Origine:
:star: Își are rădăcinile în opera lui Karl Marx.
:star: Se concentrează pe conflictul și competiția dintre clasele sociale și diferite grupuri din societate.
Idei principale:
:star: Societatea este marcată de inegalități și lupte pentru putere și resurse.
:star: Conflictul este o forță inevitabilă, dar și necesară pentru schimbare socială.
:star: Abordează conflictele dintre grupuri religioase, etnice, rasiale sau de gen.
Teoreticieni importanți:
:star: Ralf Dahrendorf, C. Wright Mills, Randall Collins – au continuat analiza conflictului social.
:star: Georg Simmel – a subliniat atât forțele dezbinatoare, cât și cele consensuale din societate.
:star: Lewis A. Coser – influențat de Simmel; considera că conflictul are și funcții pozitive, putând clarifica valori și consolida grupurile.
Viziune despre schimbare:
:star:Spre deosebire de funcționaliști, teoreticienii conflictului văd schimbarea ca pe un proces pozitiv și necesar.
:star: Au o viziune dinamică asupra societății.
Critici:
:star: Se concentrează excesiv pe aspectele negative și dezbinătoare ale vieții sociale.
:star: Ignoră procesele de consens și cooperare.
:star: Considerată o teorie radicală politic, pentru că susține sau încurajează schimbarea, uneori fără a evalua consecințele.
Teoriile micronivelurilor
:silhouette:
Interacționalismul simbolic
Origine și influențe:
:star: Inspirat din ideile lui Max Weber și George Herbert Mead.
:star: Este una dintre principalele teorii ale micronivelului, concentrându-se pe interacțiunile directe dintre indivizi.
Premisa:
:Star:Interacțiunea este procesul social de bază.
:star: Oamenii comunică și acționează prin simboluri – gesturi, cuvinte, expresii – care au sensuri convenite social.
:star: Sensurile se formează și se schimbă prin interacțiunea socială.
Idei principale:
⭐️ Interacționiștii simbolici se concentrează pe problema identității și mai ales pe sentimentul de sine, văzut ca produs social rezultat din relațiile cu ceilalți.
⭐️ Societatea este un proces dinamic, alcătuit din sensuri emergente și schimbătoare.
⭐️ Individul are un rol activ în propria dezvoltare și în interpretarea lumii sociale.
⭐️ În comparație cu PSF și teoria conflictului, individul ocupă un loc central.
Contribuții:
⭐️ A pus bazele studiului identității, comunicării simbolice și construcției sociale a realității.
⭐️ A inspirat cercetările moderne despre emoții și relațiile interpersonale.
Critici:
⭐️ Ignoră aspectele formale și organizaționale ale vieții sociale.
⭐️ Subestimează influențele sociale largi asupra interacțiunii individuale.
⭐️ Exagerează accentul pe procesele cognitive, neglijând componenta emoțională a comportamentului uman.
⭐️ Folosește concepe vagi și greu de măsurat, precum „sinele” sau „identitatea”.
:silhouette:
Etnometodologia
Origine și influențe:
:star:Dezvoltată de Harold Garfinkel, influențat de Alfred Schutz.
:star: Apare în anii 1960, ca reacție la teoriile macrosociologice.
Premisă:
:star: Nu presupune existența unor sensuri sociale deja convenite.
:star: Studiază procesele prin care oamenii creează și însușesc sensurile sociale.
:star: Ordinea socială există doar dacă participanții construiesc și acceptă împreună acea ordine.
Idei principale:
:star: Analizează rutina și aspectele banale ale vieții sociale, cum ar fi conversațiile telefonice sau interacțiunile zilnice.
:star: Analiza conversației este principalul obiect de cercetare, vizând regulile implicite care mențin comunicarea.
:star: Consideră că ordinea socială nu este impusă din exterior, ci creată permanent prin interacțiuni.
:star: Urmează viziunea fenomenologică, adică încearcă să vadă lumea prin ochii și mintea persoanei implicate.
:star: Reamintește sociologilor să nu presupună o lume socială ordonată fără dovezi empirice.
Critici:
:star: Este considerată izolată față de principalele direcții sociologice.
:star: Nu reușește să se integreze în teoriile sociologice majore.
:star: Se concentrează prea mult pe microanalize, neglijând structurile sociale mai largi.
:silhouette:
Teoria schimbului
Origine:
:star: Este o teorie originară din economie și psihologia comportamentului.
Premisă:
:star: Viața socială este un proces de tocmeală și negociere.
:star: Interacțiunea dintre oameni se bazează pe o analiză a costului și a beneficiului.
:star: Dacă beneficiile obținute sunt mai mari decât eforturile depuse, interacțiunea continuă.
Idei principale:
:star: Oamenii își evaluează comportamentele în funcție de recompensele și costurile asociate.
:star: Teoria a fost folosită pentru a studia întâlnirile vremelnice, relațiile de durată și căsătoria.
:star: Se bazează pe ideea unui calcul hedonist: maximizarea plăcerii și reducerea durerii, însă oamenii tind uneori spre lucruri care sporesc durerea sau cresc tensiunea.
Critici:
:star: Ipotezele sunt greu de susținut, deoarece oamenii nu sunt întotdeauna conștienți de costuri și beneficii.
:star: Nu explică actele de iubire sau eroism, care nu aduc beneficii directe.
:star: Scopurile și plăcerile individuale sunt adesea subordonate nevoilor altora, aspect pe care teoria nu îl clarifică.
