Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
EU NU TRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII, TITLU, REL. DE OPOZIȚIE,…
-
TITLU
-
pron. pers. „Eu”=viziunea sub.+orgoliul creatorului care își asumă responsabilitatea de a spori misterul
Forma vb. neg. „nu strivesc” e.l. refuză o cun. rațională, asumându-și rolul de protector al misterului printr-o cun. luciferică
-
„corola” simb. al perfecțiunii prin asemănarea cu cercul, desemnează totalitatea petalelor unei flori, iar în sens conotativ presupune tot. formelor pe care le poate lua misterul
„minuni”=miracolele produse de Marele Anonim, taine care nu sunt destinate elucidării
-
REL. DE OPOZIȚIE
„Lumina mea”
se referă la e.l., prezența acestuia fiind marcată de ,,eu”
îi sunt asociate vb. „nu strivesc”, „nu ucid”, „îmbogățesc”, „iubesc”=atit. protectoare față de tainele univers., rolul său fiind de a intensifica misterul, nu de a-l dezvălui
„Lumina altora”
„sugrumă” misterul și îl reduce, înercând să-l clarifice
-
-
INTRODCERE
POEȚII
T. Arghezi introduce estetica urâtului, redefinind frum.poetică prin expresia neobișnuitului+cotidianului
L. Blaga aduce în prim plan poezia metaforică, încărcată de mister și profunzime filosofică, specifică expresionismului
I. Barbu construiește un univers poetic ermetic, bazat pe simboluri încifrate, imagini abstracte și limbaj neologic
G. Bacovia reinterpretează simbolismul, integrând elemnete moderniste și expresioniste
-
Poeții se afirmă printr-o permanentă căutare a noului, prin explorarea limbj. poetic + valorificarea marilor curente lit. eur.
OPERA
MODERNISM
INOVAȚIA PROZODICĂ
Blaga se îndepărtează de rigorile clasice ale poeziei trad. și propune o formă liberă care permite exprimarea spontană și profundă a ideilor poet
20 versuri libere, fără o organizare fixă în strofe
-
ingambamentul=tehnică prin care ideea poetică este continuată în versul urm., cu lit. mică, construindu-se un discurs fluid
VIZUNEA SUBIECTIVĂ
lirismul subiectiv se manifestă prin atit. directă a e.l., care își exprimă viz. asupra tainelor universului
mărcile subiectivității: vb. și pron. la pers. I ,,nu strivesc”, ,,eu”=accentuează perspectiva personală și implicarea afectivă în discursul liric
Lucian Blaga, vol. „Poemele luminii”, 1919
-
TEMA
SECV.2: urm. 13 vers
evidențiază antiteza dintre cun. logică, paradisiacă și cun. intuitivă, luciferică
În pers. blagiană, cunoaștere este reprez. de mot. luminii care devine laimotiv și delimitează cele două atit. față de tainele univers.
„Lumina altora” încearcă să dezvăluie misterul, „să sugrume” secretul din spatele univer. și să-l reducă
„Lumina mea” sugerează tipul de cun. anordat de e.l., alegând o cale care amplifică misterul, nu-l distruge
-
Versul ,,așa îmbogățesc și eu taina nopții” evidențiază rolul actului poetic, acesta amplificând misterul
Blaga: omul se află ,,între mister și reverie”, iar e.l. are misiunea de a pune în lumină misterul=acesta ,,îmbogățește” tainele, transformându-le din neînțelesuri în „neînșelesuri și mai mari”
=omul nu are menirea de a elucida misterul, ci trb. să-l protejeze, aplificându-l prin creație
SECV1: primele 5 vers.
începe cu pron. pers. „Eu”=e.l. se delimitează de ceilalți prin atit. sa ocrotitoare asupra tainelor univers(sugerată o viziune originală+personală)
Formele neg, „nu strivesc”, „nu ucid”+ expresia „cu mintea” instanța lirică respinge o cunoaștere paradisiacă, de tip rațional, care reduce misterul elucidându-l
În schimb, e.l. recurge la o cun. luciferică, de tip poetic, care adâncește misterul, fără a-l dezvălui + idee sugerată de vers. „în calea mea”=el. își acceptă destinul poetic
Enumerația „În flori, în ochi, pe buze, ori morminte”
-
-
-
buzele sunt simb. iubirii, dar și al rostirii poetice
mormintele fac trimitere la moarte, la o lume inaccesibilă
=misterul este descompus în toate formele sale, asemenea petalelor unei corole
atitudinea eului liric în raport cu tainele universului, fiind subliniată datoria morală a creatorului
REL. DE SIMETRIE
dată de repetarea simb. „flori”, „ochi”, „buze”, „morminte” atât la început, cât și la sf.
Inițial, misterul e descompus în toate părțile sale componente: viață, cunoaștere, iubire, moarte
în ult. 2 vers. iubirea unește la loc elementele, îmbrățișând univers, și adâncind misterul
-