Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

Napoleon Bonaparte Fisa personalitatii si despre el, Era pasionat de…

- - - - Administrația a devenit mai eficientă, s-a eliminat corupția în mare măsură, a fost reintrodusă ordinea în finanțe și s-a pus capăt hoției din banii statului. Circulația mărfurilor și persoanelor a fost pusă în siguranță prin eliminarea briganzilor ce bântuiau drumurile Franței. A fost lichidată mișcarea contrarevoluționară din Vandeia.
      - CODUL NAPOLEONIAN SI REFORME
      - Codul Civil:
        Obiective şi principii principale
        A pus accent pe organizarea familiei ca celulă de bază a vieţii sociale.
        A conferit soţului/familiei puteri extinse asupra copiilor şi soţiei — puterea maritală („autoritatea paternă”) a fost un element central.
        Proprietatea privată este situată în centrul reglementării juridice: codul consideră dreptul de proprietate ca „originea libertăţilor individuale”.
      - In țările romane:
        Codul civil napoleonian a avut o influență majoră asupra formării legislației moderne în țările române.
        Principiile sale privind proprietatea privată, egalitatea în fața legii și libertatea contractuală au inspirat elaborarea Codului civil român din 1864.
        Acesta, redactat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a preluat în mare parte structura și spiritul codului francez, adaptându-l la realitățile locale.
    - - Această ambiție personală i-a dezamăgit pe mulți contemporani, pentru cât el nu mai putea fi văzut un exponent al revoluției cu idealurile ei de egalitate între oameni, incompatibilitate în viziunea unora cu instituția monarchică. Napoleon dorea însă să îl întreacă pe Carol cel Mare. Urmărea crearea unei unități europene sub egida Franței, prin împlinirea aspirațiilor revoluției.
        
        Imperiul le-a reprezentat o perioadă de neîncetate războaie împotriva monarhiilor feudale și a Angliei. Ambiția și dorința nemăsurată de glorie a lui Napoleon se întâlnea cu voința statelor feudale de a distruge moștenirea revoluției personificate de figura împăratului francez, care punea în primejdie puterea lor absolută. La acestea se adaugă teama Angliei de concurența comercială și colonială a Franței.
- - - - Un alt factor care a determinat impresionanta serie de victorii napoleoniene este faptul că adversarii francezilor erau dezbinați, iar tacticile de luptă învechite, fapte de care Napoleon Bonaparte a știut să profite. În 1805 s-a reluat războiul cu Austria și Rusia, sprijinite de Anglia, care asigura suportul financiar și maritim. Plota franco-spaniolă a fost înfrântă la Trafalgar, de amiralul Nelson.
        
        Această victorie asigura englezilor stăpânirea pe mare pentru mai bine de un secol. Pe uscat, Napoleon a obținut totuși cea mai mare victoria sa, la Austerlitz, pe 2 decembrie 1805, învingând trupele austroruse. Prin pacea de la Pressburg, Bratislava, Austria ceda toate posesiunile de la Mare Adriatică.
        
        Era desfințat Sfântul Imperiu Roman de națiune germană, al cărui lider era împăratul Austriei și înlocuit cu Confederația Rinului. În 1806, deși nepregătită militar și fără a aștepta ajutorul Rusiei, Prusia a intrat în război împotriva Franței. În Bătălia de la Iena, armata prusiană a fost înfrântă categoric, iar Prusia a fost silită să cedeze jumătate din teritoriu, pierzându-și temporar statutul de mare putere.
        
        Din teritoriile poloneze ale Prusiei, Napoleon a reconstituit statul polonez sub numele de Marele Ducat al Varșoviei. Dorind să distrugă puterea economică a Angliei, din Berlin a emis decretul de blocadă continentală, interzicându-se comerțul și corespondența cu insulele britanice. Această măsură a provocat falimentul unor fabrici englezești, ceea ce a dus la șomaj în insule, însă și țări continentale care aveau legături tradiționale cu Anglia au avut de suferit.
        
        VICTORII SI TEHNICI DE LUPTA
- - - - Germanii își redescoperă tradițiile și cultura. Rusia face reforme administrative, educaționale și militare, în vederea contracarării puterii franceze. Eșecul construcției franceze nu s-a datorat monarhiilor feudale, cât luptei pentru libertatea popoarelor aflate sub ascultarea Parisului.
        
        În 1808, dorind să ocupe peninsula iberică, pe unde pătrundeau mărfurile engleze de contrabandă, Napoleon s-a confruntat cu un război popular de eliberare al națiunii spaniole. Acesta a provocat înfrângeri surprinzătoare armatei franceze, ceea ce demonstra adversarilor că Napoleon Bonaparte nu era invincibil. Alte mișcări populare au izbucnit în Germania și Austria.
        
        În 1809, Viena declanșează un nou război. Francezii îi înfrâng la Wagram, dar nu decisiv. Apoi împăratul francez comite o eroare căsătorindu-se cu o principe să Habsburgă, ceea ce însemna că nu mai era fiul Revoluției, ci dorea să fie acceptat de vechiul regim.
        
        RAZBOAIELE SI ZONELE ACAPARATE
      - Ura a nobilimii ruse față de Napoleon a împins Imperiul Țarist la nerespectarea blocadei, iar în 1812, în fruntea a șapte sute de mii de oameni, din care jumătate nu erau francezi, Napoleon a pornit spre Moscova, pe care a și ocupat-o. Iarna l-a silit să se retragă în permanenta hărțuire a kazacilor și unităților rusești de partizani, mobilizate la un război de apărare. Iarna rusească și spațiile vaste ce trebuiau parcurse au făcut ca la întoarcere armata invadatoare să aibă doar 20-30 de mii de oameni.