Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

Informatică, Algoritmi si Structuri de Date, Arhitectura, : - Coggle…

- - - - Creator al unor unelte esențiale precum SAMtools, BWA, folosite la analiza datelor de secvențiere
    - - Dezvoltator al unor instrumente de aliniere precum Bowtie și TopHat.
    - - A fost un lider în proiectul ENCODE și unul dintre arhitecții Human Genome Project
    - - A fost implicat în Human Genome Project și în inițiative internaționale majore precum Ensembl și Reactome
- - - - Imperativ /
        Procedural
        
        Pascal
      - Orientat pe obiecte
        (OOP)
      - Funcțional
        (FP)
        
        Haskell
      - Logic
        
        Prolog
    - - Nivel înalt
        (High level)
        
        Ruby
      - Nivel scăzut
        (Low level)
        
        Assembly
        
        Rust
- - - - Reprezentare vizuală a metodie Monte Carlo, pentru aproximarea valorii lui π
  - - - Problema celor 3 corpuri
- - - - Gestionarea memoriei
        
        controleaza alocarea si eliberarea memoriei RAM
      - Securitatea
        
        protejeaza datele utilizatorului prin criptare si autentificare
      - Fisiere si stocare
      - Gestionarea proceselor
        
        aloca procesorul si resursele necesare fiecarei aplicatii
  - - - Schimbul de informatii si resurse intre dispozitive
      - Permit interconectarea diferitelor dispozitive (computere, telefoane mobile si echipamente de retea)
    - - sunt dezvoltate prin limbaje de programare precum C, Java, Python si Go
- - - - Este o ramură esențială a tehnologiei moderne, cu aplicații extinse în numeroase industrii, precum divertisment, arhitectură, inginerie, educație, medicină și știință.
        
        Tipuri de Grafici
        
        Grafica in timp real
        
        Necesită optimizări performante și randare rapidă (rasterizare GPU).
        
        Răspunde imediat la acțiunile utilizatorului (input prin tastatură, mouse, controler).
        
        Utilizează tehnici precum culling, LOD (Level of Detail) și shadere în timp real.
        
        Grafica 2D
        
        Elemente de bază: puncte, linii, curbe, poligoane și forme geometrice simple.
        
        Culorile pot fi uniforme sau pot varia prin aplicarea de gradient (degradeuri).
        
        Suportă operații precum translația, rotația, scalarea și reflectarea obiectelor.
        
        Grafica 3D
        
        Procesul implică mai multe etape: modelare, texturare, iluminare, animare și randare.
        
        Randarea poate fi în timp real (pentru jocuri) sau offline, la calitate înaltă (pentru filme și animații).
        
        Obiectele sunt modelate din poligoane (cel mai frecvent triunghiuri) sau nori de puncte.
        
        Grafica raster
        
        Permite manipulări detaliate la nivel de pixel.
        
        Nu este scalabilă fără pierderi de calitate - imaginea devine „pixelată”.
        
        Necesită mai mult spațiu de stocare decât grafica vectorială.
        
        Ideală pentru imagini complexe și realiste, cum ar fi fotografiile.
        
        Grafica vectoriala
        
        Fișiere de dimensiuni mai mici.
        
        Ușor de editat și transformat.
        
        Scalabilitate infinită fără pierderea calității.
        
        Concepte Fundamentale
        
        Pixelul
        
        Atribute ale pixelului:
        
        Coordonate (x, y) – poziția sa în imagine.
        
        Culoare - definită de obicei prin modelul RGB (Red, Green, Blue) sau RGBA (cu Alpha – transparență).
        
        Sistemele de coordonate
        
        Orice scenă grafică se construiește într-un sistem de coordonate:
        
        În 2D, se utilizează axele X și Y.
        
        În 3D, se adaugă axa Z (profundime).
        
        Modele de culoare
        
        Culorile în grafica pe calculator sunt reprezentate numeric, folosind modele precum:
        
        RGB (Red, Green, Blue) – pentru afișarea pe ecrane;
        
        CMYK (Cyan, Magenta, Yellow, Black) – pentru imprimare;
        
        HSV (Hue, Saturation, Value) – util în manipularea intuitivă a culorilor;
        
        Grayscale - pentru imagini alb-negru (intensitate luminoasă).
        
        Transformari grafice
        
        Transformările sunt esențiale în manipularea obiectelor grafice:
        
        Translația - mutarea obiectului într-o altă poziție.
        
        Rotația - rotirea în jurul unui punct sau axă.
        
        Scalarea - redimensionarea obiectului.
        
        Shearing (forfecare) - deformare în direcție orizontală sau verticală.
        
        Iluminearea si umbrele
        
        Pentru a simula realismul, grafica 3D folosește modele de iluminare:
        
        Modelul Phong, Gouraud - metode de calcul al luminii și umbrei pe suprafețe.
        
        Tipuri de surse de lumină: punctuală, direcțională, ambientală.
        
        Umbrele și reflexiile ajută la crearea unei impresii de adâncime și realism.
        
        Rendering
        
        Rendering este procesul final de generare a imaginii vizibile, pornind de la datele matematice ale scenei. Este cea mai importantă etapă pentru a transforma o scenă virtuală într-o imagine statică sau animată.
        
        Rasterizare - rapidă, utilizată în grafica în timp real;
        
        Ray tracing - calculează traiectoria razelor de lumină pentru realism sporit;
        
        Path tracing, Radiosity - metode avansate pentru iluminare globală.
        
        Texturarea
        
        Texturarea presupune aplicarea unei imagini 2D (textură) pe suprafața unui obiect 3D pentru a adăuga detalii vizuale, cum ar fi culori, modele, imperfecțiuni etc. Se folosește o tehnică numită mapare UV pentru a alinia imaginea cu geometria obiectului.
        
        Istoria grafici
        
        Anii 1950-1960
        
        1951 - Apare primul sistem de afișare grafică pe calculator, conectat la computerul Whirlwind de la MIT.
        
        1957 - IBM dezvoltă primul plotter grafic, utilizat pentru a desena grafice tehnice.
        
        1963 - Ivan Sutherland creează programul Sketchpad, considerat una dintre primele aplicații grafice interactive. Acesta introduce noțiuni precum obiecte grafice, constrângeri geometrice și interfață grafică.
        
        Anii 1970
        
        Această perioadă marchează apariția primelor aplicații de tip CAD (Computer-Aided Design) și utilizarea graficii în cercetare și industrie.
        
        Anii 1980
        
        1982 - Filmul Tron introduce efecte vizuale generate pe calculator, marcând un moment important în istoria filmelor CGI.
        
        1984 - Apare primul Macintosh de la Apple, cu interfață grafică cu ferestre și pictograme.
        
        Dezvoltarea primelor programe de grafică raster și vectorială (ex: AutoCAD, Paint).
        
        Anii 1990
        
        Apare suportul hardware pentru accelerarea 3D (plăci grafice precum 3dfx Voodoo, Nvidia RIVA).
        
        Se dezvoltă API-uri grafice importante: OpenGL, Direct3D.
        
        Filme precum Jurassic Park (1993) și Toy Story (1995 - primul film de animație 100% generat pe calculator) marchează un salt calitativ în grafica 3D.
        
        Anii 2000-2010
        
        Motoare grafice avansate (Unreal Engine, Unity) devin accesibile pentru dezvoltatori independenți.
        
        GPU-urile devin instrumente esențiale nu doar pentru randare, ci și pentru procesare paralelă (GPGPU).
        
        Grafica este integrată în web (WebGL), aplicații mobile și realitate augmentată
        
        2010-prezent
        
        Ray tracing în timp real devine posibil datorită arhitecturilor GPU dedicate (ex: NVIDIA RTX).
        
        Inteligența artificială este utilizată pentru îmbunătățirea rezoluției (upscaling), generarea de texturi, animații și chiar modele 3D.
        
        Realitatea virtuală (VR) și augmentată (AR) devin domenii emergente, cu aplicații în jocuri, educație și medicină.
- - - - IT :desktop_computer:
      - Roluri :warning:
    - - Testare :!?:
      - Mentenanță :smiley:
- - - - IOC depinde de algoritmi eficienți pentru a asigura un răspuns rapid în interfețele utilizatorilor
    - - aceasta contribuie semnificativ la construirea de sisteme care pot învăța din comportamentul utilizatorului, adaptând interacțiunea in mod dinamic.
    - - Stă la baza interfețelor, viziunile sunt interactive, animațiile și randarile 3D sunt elemente centrale în interfețele moderne
  - - - acoperă numeroase teme precum designul interfeței, evaluare, modele de interacțiune
    - - se regăsesc articole despre aspecte cognitive, economice si sociale
- - - - Supervised learning
      - Unsupervised learning
      - Reinforcement learning
      - Algoritmi
    - - Analiza sentimentelor
      - Chatbots
      - Traducere automată
    - - Recunoaștere facială
      - Detectarea obiectelor
      - Segmentare imagini
- - - - Acestea definesc arhitectura fizică și logică a bazei de date, adică modul în care datele sunt stocate și organizate
        
        TABELE
        
        Componente de bază ale unei baze de date relaționale
        
        Stochează datele sub formă de rânduri și coloane
        
        Un tabel reprezintă o entitate sau un obiect din domeniul aplicației.
        
        ÎNREGISTRĂRI(rânduri)
        
        O înregistrare este o linie completă de date dintr-o tabelă, care corespunde unei entități reale
        
        Fiecare rând conține valori pentru fiecare câmp din tabelă.
        
        CÂMPURI (coloane)
        
        Definesc tipul de date stocat într-o coloană
        
        Fiecare câmp are un nume și un tip de date asociat
        
        CHEI
        
        Chei primare (Primary Keys)
        
        Este un identificator unic pentru fiecare înregistrare dintr-o tabelă
        
        Aceasta asigură unicitatea rândurilor și este esențială pentru integritatea datelor
        
        Chei externe (Foreign Keys)
        
        Sunt câmpuri care creează relații între tabele
        
        Fac legătura între cheia primară a unei tabele și o altă tabelă,
        
        Permit organizarea datelor în mod relațional
        
        RELATII INTRE TABELE
        
        Definesc legăturile logice dintre tabele
        
        Tipuri in functie de structura datelor și de logica aplicației
        
        3 more items...
        
        INDICI
        
        Sunt structuri speciale care accelerează căutările în tabele
        
        Funcționează ca un fel de „cuprins” al datelor și sunt utile în bazele de date mari
    - - Aceastea sunt folosite pentru interacțiunea cu datele, fie de către utilizatori, fie de către aplicații software.
        
        INTEROGĂRI
        
        Permit căutarea, selectarea, modificarea sau ștergerea datelor
        
        Folosesc un limbaj specializat
        
        SQL limbaj standard
        
        XQuery
        
        bazelor de date orientate pe documente care stochează date în format XML
        
        Cypher
        
        specific bazelor de date orientate pe grafuri
        
        FORMULARE
        
        componente vizuale utilizate pentru introducerea și actualizarea datelor într-o manieră ușor de utilizat
        
        des întâlnite în aplicații precum Microsoft Access.
        
        RAPOARTE
        
        folosite pentru afișarea și tipărirea datelor într-un format structurat și estetic
        
        utile pentru prezentarea rezultatelor analitice sau statistice
  - - - Baze de date în rețea
        
        Sunt similare celor ierarhice, dar permit relații complexe între înregistrări, nu doar de tip părinte-copil. Structura este un graf generalizat, nu un arbore
        
        EXEMPLU
        
        Integrated Data Store (IDS
        
        AVANTAJ
        
        modelează relații complexe
        
        LIMITARI
        
        implementare complicată
        
        Utilizate de:
        
        sisteme bancare și administrative vechi
    - - Sunt cele mai utilizate baze de date
      - Datele sunt organizate în tabele cu rânduri și coloane
      - Relațiile între tabele sunt definite prin chei externe
      - folosesc limbajul SQL pentru interogare și manipulare.
      - EXEMPLE
        
        MySQL
      - AVANTAJE
        
        structura clară, integritate ridicată a datelor, standardizare
      - Utilizate de:
        
        sisteme bancare
        
        aplicații web
        
        sisteme de gestiune :
    - - Ele se clasifică în mai multe subtipuri, în funcție de modelul de stocare
      - Baze de date orientate pe documente
        
        Stochează datele sub formă de documente JSON, BSON sau XML
        
        Fiecare document este o structură semi-structurată, similară unui obiect dintr-un limbaj de programare, și conține perechi cheie-valoare, liste și obiecte imbricate
        
        AVANTAJE
        
        flexibilitate în structura documentelor (nu e nevoie de aceeași schemă pentru toate).
        
        ușor de lucrat cu aplicații web și API-uri REST
        
        EXEMPLE:
        
        MongoDB
        
        CouchDB
        
        Amazon DocumentDB
        
        Utilizate de:
        
        aplicații web dinamice
        
        blogging
      - Baze de date cheie-valoare
        
        Stochează informația ca o pereche cheie → valoare, unde cheia este un identificator unic, iar valoarea poate fi orice tip de date
        
        AVANTALJE
        
        performanță extrem de mare pentru acces direct
        
        ideal pentru cache, sesiuni, stocare simplă
        
        EXEMPLE
        
        Amazon DynamoDB
        
        Riak
        
        Redis
        
        Utilizate pentru:
        
        memorare de sesiuni de utilizator
        
        coșuri de cumpărături
      - Baze de date orientate pe coloane
        
        Stochează datele pe coloane în loc de rânduri, ceea ce le face ideale pentru analize de tip Big Data
        
        Fiecare „familie de coloane” poate conține date asociate unei chei.
        
        AVANTAJE
        
        optimizate pentru citiri masive de date și operațiuni analitice
        
        pot gestiona baze de date de dimensiuni foarte mari.
        
        EXEMPLE
        
        Apache Cassandra
        
        HBase
        
        ScyllaDB
        
        Utilizate de:
        
        sisteme de recomandare
        
        stocare de date la scară largă
      - Baze de date orientate pe grafuri
        
        Stochează datele sub formă de noduri (entități) și muchii (relații), permițând modelarea eficientă a rețelelor complexe
        
        Relațiile dintre entități sunt de primă clasă și pot avea atribute proprii
        
        AVANTAJE
        
        performanță excelentă pentru interogări relaționale complexe.
        
        ideal pentru reprezentarea rețelelor sociale, hărților sau ierarhiilor.
        
        EXEMPLE
        
        Neo4j
        
        Amazon Neptune
        
        Utilizate de:
        
        rețele sociale, motoare de recomandare
        
        gestionarea fraudelor
        
        analize de rețea
    - - Organizează datele într-o structură ierarhică asemănătoare unui arbore (tree), în care fiecare înregistrare are un „părinte” și potențial mai mulți „copii”.
      - EXEMPLU
        
        IBM Information Management System (IMS
      - AVANTAJE
        
        acces rapid la date structurate ierarhic
        
        LIMITĂRI
        
        flexibilitate scăzută, relații rigide
        
        Utilizate de
        
        sisteme vechi de gestiune, telecomunicații
    - - Stochează datele sub formă de obiecte, așa cum sunt definite în limbaje de programare orientate pe obiecte. Acestea păstrează atât datele, cât și metodele care operează asupra lor
      - EXEMPLE
        
        db4o, ObjectDB
      - AVANTAJE
        
        integrare directă cu limbaje OOP (Java, C++), potrivit pentru aplicații complexe
      - Utilizate de:
        
        aplicații CAD, multimedia, sisteme științifice
    - - Datele sunt stocate pe mai multe locații fizice (servere), dar sunt accesate ca un sistem unitar. Sunt utile pentru aplicații globale și mari volume de date
      - EXEMPLE
        
        Google Spanner, Apache Cassandra (NoSQL distribuit)
      - AVANTAJE
        
        redundanță, scalabilitate, disponibilitate ridicată
      - Utilizate de:
        
        servicii web la scară mare, cloud computing
    - - Acestea stochează și gestionează informații legate de timp, cum ar fi data la care o înregistrare a fost validă sau modificată
      - Utilizare: aplicații financiare, gestiune de contracte, evidențe istorice
  - - - Arhitectura pe 3 nivele
        
        1.Nivelul extern (sau utilizator): Reprezintă interfața utilizatorului cu baza de date. Acesta poate fi un software aplicație care interacționează cu datele
        
        2.Nivelul logic (sau schema conceptuală): Reprezintă structura logică a datelor (tabele, relații între tabele, etc.), independent de cum sunt acestea stocate fizic.
        
        3.Nivelul intern (sau schema fizică): Este nivelul care se ocupă de organizarea fizică a datelor pe discuri sau alte suporturi de stocare. Acesta se ocupă de gestionarea fișierelor și de structura fizică a datelor
      - Arhitectura pe 2 nivele
        
        În acest caz, există doar două nivele: nivelul de aplicație (utilizator) și nivelul de stocare fizică a datelor. Acesta este un model mai simplu și mai puțin flexibil, folosit în aplicații mai puțin complexe
  - - - Principaleel responsabilități sunt:
        
        Instalarea și configurarea SGBD-ului (ex: Oracle, MySQL, PostgreSQL).
        
        Crearea și organizarea structurilor de date (tabele, indecși, proceduri stocate).
        
        Monitorizarea performanței bazei de date
        
        Implementarea politicilor de securitate și control al accesului.
        
        Realizarea copiilor de siguranță (backup) și restaurarea datelor în caz de pierdere
        
        Actualizarea și întreținerea sistemului (patch-uri, upgrade-uri)
      - ACTIVITATI PRINCIPALE DE ADMINISTRARE
        
        Crearea si gestionarea utilizatorilor
        
        Un prim pas în administrarea unei baze de date este definirea utilizatorilor care vor avea acces la sistem. Aceștia pot fi oameni (ex: angajați), aplicații sau servicii automate
        
        Activități implicate sunt: crearea de conturi de utilizator, definirea rolurilor, atribuirea drepturilor de acces, auditarea activității utilizatorului
        
        Securitatea datelor
        
        Securitatea reprezintă un pilon fundamental al administrării. Protejarea informațiilor este o prioritate
        
        Măsurile aplicate sunt: autentificarea strictă, autorizarea bazată pe roluri, criptarea datelor, mascarea datelor sensibile, monitorizarea si alerte
        
        Backup
        
        Procesul de creare a unor copii de siguranță ale datelor pentru a preveni pierderea informațiilor. Scopul backup-ului include restaurarea bazei de date, asigurarea continuității activității și respectarea politicilor de conformitate
        
        Tipuri de backup
        
        Backup complet care salvează întreaga bază de date, este cel mai sigur, dar consumă mult timp și spațiu și se face de obicei periodic
        
        Backup incremental care salvează doar modificările apărute după ultimul backup(indiferent de tip).Este mai eficient ca viteză și spațiu.Necesită și backup-urile anterioare pentry restaurare completă
        
        Backup diferențial care salvează modificările apărute de la ultimul backup complet.Este mai rapid ca un backup complet, dar mai mare decât unul incremental
        
        Restaurarea bazelor de date
        
        Procesul de refacere a unei baze de date dintr-un backup anterior. Este necesară în urma defecțiunilor hardware, atacurilor cibernetice, erorilor umane sau pentru migrarea sistemelor. Tipuri de restaurare includ restaurare completă, diferențială, incrementală și punctual
        
        Tipuri de restaurare : Restaurare completă, Restaurare diferentială, Restaurare incrementăla, Restaurare punctuală
        
        Optimizarea bazei de date
        
        Îmbunătățirea performanței și eficienței sistemului, reducând timpul de răspuns și minimizând consumul de resurse. Aceasta include crearea și utilizarea indicilor , optimizarea interogărilor SQL , și normalizarea/denormalizarea
        
        Migrarea și actualizarea
        
        Adaptarea bazei de date pe măsură ce sistemele evoluează, incluzând migrarea datelor și actualizarea versiunii
        
        Utilizarea uneltelor specializate
        
        Administratorii folosesc instrumente dedicate pentru gestionarea bazelor de date, cum ar fi SQL Server Management Studio, Oracle Enterprise Manager, RMAN, mysqldump, Zabbix, Prometheus, Grafana
    - - Admoinistrare preventivă
      - Administrare corectivă
      - Administrare corectivă
  - - - Operații esențiale ale unei tranzacții
        
        BEGIN sau START TRANSACTION: începe o tranzacție,COMMIT: salvează modificările și finalizează tranzacția, ROLLBACK: anulează toate modificările făcute în cadrul tranzacției, SAVEPOINT: marchează un punct în tranzacție la care se poate reveni, SET TRANSACTION: setează nivelul de izolare
  - - - Sisteme de operare (SO):
        
        Bazele de date sunt strâns legate de sistemele de operare, care gestionează resursele hardware necesare funcționării acestora: memorie, fișiere, procese, multitasking
      - Inteligență artificială (AI) și Machine Learning (ML)
        
        AI are nevoie de cantități mari de date pentru antrenarea algoritmilor. Bazele de date oferă infrastructura pentru stocare, organizare și acces rapid la aceste date
      - Ingineria software
        
        În cadrul dezvoltării aplicațiilor software, bazele de date sunt utilizate pentru stocarea datelor persistente (ex: conturi de utilizator, date de business
      - Securitatea informatică
        
        Bazele de date conțin frecvent informații sensibile (ex: date personale, financiare), iar protejarea acestora este crucială
      - Interacțiunea om-calculator (HCI)
        
        Interfețele aplicațiilor permit utilizatorilor să interacționeze ușor cu bazele de date, fără cunoștințe tehnice
        
        Exemple: Formulare pentru introducerea datelor, Sisteme vizuale de interogare, Dashboard-uri pentru analiza datelor
  - - - A fost creatorul modelului relațional – fundamentul bazelor de date moderne.A publicat în 1970 lucrarea revoluționară „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks".A introdus concepte esențiale precum tabele relaționale, chei primare, chei externe și normalizare. Este considerat părintele bazelor de date relaționale.
    - - Au dezvoltat limbajul SQL (Structured Query Language) în anii 1970 la IBM.SQL a devenit limbajul standard de interogare și manipulare a datelor în bazele relaționale.Raymond Boyce este coautor al formei normale Boyce-Codd (BCNF), utilizată în normalizare. SQL este unul dintre cele mai importante instrumente în lucrul cu baze de date
    - - Andreas Reuter si Theo Härder
  - - - În era digitală, volumele de date generate de oameni, dispozitive și aplicații au crescut exponențial. Sistemele tradiționale de baze de date nu mai fac față cantităților imense de informații
        
        Provocări : Stocarea eficientă a datelor distribuite geografic, Procesarea paralelă și rapidă (folosind Hadoop, Spark), Răspunsuri în timp real la interogări complexe, Menținerea consistenței și integrității datelor la scară largă
    - - Pe măsură ce datele devin tot mai valoroase, crește și interesul pentru protejarea lor împotriva accesului neautorizat, scurgerilor sau atacurilor informatice
        
        Provocări: Protejarea datelor sensibile (ex: date personale, financiare), Prevenirea atacurilor cibernetice precum SQL injection, Implementarea criptării eficiente, fără a compromite performanța, Aplicarea conceptelor de confidențialitate diferențială (differential privacy) în baze de date
    - - Multe baze de date moderne sunt stocate în cloud sau distribuite pe mai multe servere. Acest lucru implică dificultăți în gestionarea interogărilor și a consistenței datelor.
        
        Provocări: Cum se menține sincronizarea între noduri?, Problemele impuse de teorema CAP (nu se poate avea simultan consistență, disponibilitate și toleranță la partiționare), Optimizarea interogărilor pentru latență minimă, Reducerea costurilor asociate cu transferul de date în cloud
  - - - Una dintre cele mai prestigioase conferințe anuale din domeniul bazelor de date. Atrage cercetători și profesioniști din întreaga lume
    - - Organizat de ACM. Este una dintre cele mai influente conferințe din lume privind gestionarea și stocarea datelor.
    - - Axată mai ales pe fundamente teoretice ale bazelor de date. Este adesea organizată în paralel cu Special Interest Group on Management of Data
  - - - Publicată de ACM (Association for Computing Machinery), Publică articole teoretice și aplicate legate de proiectarea, implementarea și analiza bazelor de date
    - - The VLDB Journal (Very Large Data Bases Journal)
    - - Revista internațională care acoperă subiecte precum modelarea bazelor de date, sisteme de informații, aplicații în business.
- - - - Algoritmi de sortare
        
        Bubblesort
        
        Merge sort
        
        Quick sort
      - Algoritmi de graf
        
        BFS
        
        DFS
        
        Dijkstra
    - - Complexitate temporala
        
        Reprezintă cât timp durează
        executarea algoritmului în
        funcție de dimensiunea datelor de intrare
      - Complexitate spatiala
        
        Reprezintă câtă memorie suplimentară
        folosește algoritmul în funcție
        de dimensiunea intrării.
      - Notatia Big-O
        
        Este o metodă standard pentru
        a descrie comportamentul algoritmului în cazuri
        
        Best Case
        
        Average Case
        
        Worst Case
- - - - Algoritmii sunt transformați în cod prin limbaje de programare.
      - Structurile de date sunt implementate direct în cod (liste, dicționare, clase etc.)
      - Orice aplicație software se bazează pe alegerea corectă a algoritmilor și structurilor.
- - - - Problema apare în supercomputere, unde comunicarea și sincronizarea între mii de nuclee devine un obstacol major.
    - - E o problemă majoră în dispozitivele mobile și IoT.
    - - A dus la apariția TPU-urilor și a altor procesoare AI specializate.