Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea sexuată la plante - Coggle Diagram
Reproducerea sexuată la plante
Structura florii la angiosperme
floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa dicotiledonate
o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de polen
florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor care pot fi libere sau unite
androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A ∞ (elemente numeroase)
caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
receptacul – partea care susține elementele florale
Funcțiile florii:
are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
formarea grăuncioarelor de polen
începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză, unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
are loc în anteră
formarea sacului embrionar
.
are loc în interiorul ovului
o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera
polenizarea
.
transportul polenului de la anteră la stigmat
poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta), caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
(entomofilă)
formarea tubului polinic
.
grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce înaintează spre ovul
în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –spermatii
fecundația
are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând zigotul celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid, rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -țesut nutritiv al seminței
deci fecundația este dublă
formarea semințelor și fructelor
.
din zigot se formează embrionul
din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța
din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.
Sămânța
.
este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
1 sau 2 cotiledoane
endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,
Clasificarea fructelor:
cărnoase
.
drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;
drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie
uscate
indehiscente (care nu se deschid)
nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar
achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floarea- soarelui
cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb
samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt) frasin, paltin
dehiscente (care se deschid)
.
păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm
silicve (se deschid în 3) rapiță, varză
capsule (au multe semințe) mac, crin
fructe false se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.