Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea sexuată la plante - Coggle Diagram
Reproducerea sexuată la plante
Structura florii la angiosperme
floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
floarea este alcătuită din:
peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
receptacul – partea care susține elementele florale
caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa dicotiledonate
perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A ∞ (elemente numeroase)
o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de polen
gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor care pot fi libere sau unite
florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
Funcțiile florii
are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
formarea grăuncioarelor de polen
are loc în anteră
începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
formarea sacului embrionar
are loc în interiorul ovului
o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera
polenizarea
transportul polenului de la anteră la stigmat
poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta), caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor (entomofilă)
formarea tubului polinic
grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce înaintează spre ovul.
în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești – spermatii.
Sămânța
este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
1 sau 2 cotiledoane
endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,
Clasificarea fructelor
A. cărnoase
drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;
drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie
B. uscate
indehiscente (care nu se deschid)
nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar
achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floarea- soarelui.
cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb