Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
FORMELE DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT - Coggle Diagram
FORMELE DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Evoluţia istorică a formelor de organizare
Formele de organizare a procesului de învățământ reprezintă modalităţi specifice de proiectare şi de realizare a corelației profesor-elev, determinate la nivel funcțional-structural, care reflectă conținuturile anga-jate şi condiţionează valorificarea acestora conform scopurilor
Sistemul de învățământ pe clase şi lecții. A fost fundamentat de Jan Amos Comenius
Sistemul monitorial sau sistemul Bell - Lancaster Sistemul monitorial s-a aplicat şi în arealul românesc, dar, prin legea din 1884, s-a renunţat la această modalitate de organizare a instruirii.
Sistemul Wenetka. A fost iniţiat de Charleton Wasburne Se urmărea stimularea dezvoltării personalităţii copilului, descoperirea intereselor, însuşirea cunoştinţelor utile pentru viața practică.
Sistemul Montessori. A fost iniţiat de medicul şi pedagogul italian
Maria Montessori este acela de a crea un mediu care să favorizeze iniţierea în muncă a copiilor, formarea comportamentului social.
Sistemul proiectelor. A fost inspirat de John Dewey şi teoretizat de W. H. Kilpatrick Proiectul este, de fapt, un centru de interes şi de activitate.
Sistemul Decroly. A fost iniţiat de Ovide Decroly copilul este o ființă în devenire, el trebuie pregătit pentru viață.
Sistemul Mannheim Grupele de elevi sunt stabilite după potențialul intelectual. Sunt clase de recuperare
Sistemul herbartian, similar celui pe clase şi lecții, a fost iniţiat de pedagogul german Friedrich Herbart şi adâncit de discipolii săi - Wilhlem Rein şi Tuiscon Ziller (dintre cei mai importanți).
Sistemul Basedow. A fost conceput pe baza concepţiei lui J. J. Rousseau Se predau, în principal, obiecte realiste, limbi moderne, limba latină, într-o ambianţă lejeră de comunicare profesor-elev
Sistemul Frobel. care a organizat învățământul preşcolar pe baza jocurilor.
Sistemul Dalton se acordă o mai mare libertate elevului, se punea accent pe activitatea individuală
Clasificarea formelor de organizare
Activităţi în cadrul orarului
Activităţi în afara orarului
FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMINT
Activităţi extraşcolare
Lecţia
Consultații Meditaţii Cercuri Mese rotunde
Excursii Vizite Concursuri Activităţi cultural-artistice
Tipuri de lecţii şi structura lor
.
. Lecţia de formare a capacităților de dobândire a cunoştinţelor;
II. Lecţia de formare a capacităților de înțelegere a cunoştinţelor;
III. Lecţia de formare a capacităților de aplicare a cunoştinţelor;
IV. Lecţia de formare a capacităților de analiză şi sinteză a cunoştinţelor;
V. Lecţia de formare a capacităților de evaluare a cunoştinţelor;
VI. Lecţia mixtă.
Tipul de lecție este un model didactic sub forma unui ansamblu de elemente caracteristice (verigi, momente sau etape), pe baza căruia se proiectează structura unei anumite lecţii.
Organizarea clasei;Captarea atenţiei;Verificarea cunoştinţelor;Predarea temei noi;Obținerea performanțelor. Fixare, Consolidare;Generalizare;Evaluarea. Notarea elevilor;. Tema de acasă
ERRE
EVOCARE
REALIZAREA SENSULUI
REFLECȚIE
EXTINDERE