Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea sexuată la plante - Coggle Diagram
Reproducerea sexuată la plante
Structura florii la angiosperme
floarea ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de reproducere (asigură fecundația, formarea fructului şi a seminței)
floarea este alcătuită din:
peduncul codița cu care se prinde pe tulpinā
receptacul partea care susține elementele florale
caliciul totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
corola totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
caliciul si corola formează învelişul florii numit periant la speciile din clasa
dicotiledonate
perigonul este învelişul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
androceul partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A (elemente numeroase)
o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de polen
gineceul sau pistilul partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite
florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
Funcțiile florii:
are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
formarea gräuncioarelor de polen
are loc în anteră
începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naştere, prin mitozā, unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ şi generativ)
formarea sacului embrionar
are loc în interiorul ovului
o celulă se divide prin meioză şi rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide şi va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
un nucleu haploid devine gametul femeiesc oosfera
polenizarea
transportul polenului de la anteră la stigmat
poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucişată (de la o floare la alta), caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor (entomofilā)
formarea tubului polinic
grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc şi produc tubul polinic ce
înaintează spre ovul
în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbăteşti
spermatii
fecundația
are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid, rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar
țesut nutritiv al seminței
deci fecundația este dublă
formarea semințelor și fructelor
din ovul, care creşte în jurul embrionului, se formează sămânța
din zigot se formează embrionul
din ovar, care creşte în jurul ovulelor se va forma fructul.
Sămânţa
este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță şi muguraş
1 sau 2 cotiledoane
endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă
Clasificarea fructelor
A. cârnoase
drupe simple (o singură sămânță) cireş, prun;
drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
bace (cu mai multe seminţe) tomate, viță-de-vie
B. uscate
indehiscente (care nu se deschid)
nuca (pericarp tare şi sămânța liberā) alun, stejar
achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen,
floarea-soarelui
cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb
samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)
frasin, paltin
dehiscente (care se deschid)
păstăi (se deschid în două) fasole, salcâm
silieve (se deschid în 3) rapiţă, varză
capsule (au multe semințe) mac, crin
C. fructe false se formează din ovar şi receptacul la măr, păr, căpşun, măceş.