Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Ion
Liviu Rebreanu, Andrei Zavelcă - Coggle Diagram
Ion
Liviu Rebreanu
Titlu
-
-
Ion este o identificare la nivelul personajului iar noi îl include într-un întreg, însemnând țăranii tineri din Ardeal care își doresc pământ dar nu-l au, singura posibilitate este de a se logodi cu o fată pentru ai lua pământurile.
Până la nuntă Ion se înscrie într-un întreg care face parte din "noi". După nunta acțiunile lui îl singularizează.
-
-
Tema Romanului
Romanul Ion înfățisează tema pământului care tratează existența românilor din Ardeal, întru cât țăranii tineri vor să obțină pământ pentru că protagonistul vorbește despre pământ cu patimă, cu adorație,ca și când ar vorbii despre ființă vie "despre o ibovnică, pământul devine supratemă
Tema iubirii înfățișează aspecte inedite pentru că Liviu Rebreanu prezintă destine tragice. Tema iubirii este împletită cu tema morții pentru că din iubire Ion își îndreaptă atenția spre Florica și este omorât de George.
Tema națională prezintă aspectul dur al românilor din Transilvania aflați sub dominația Austro-Ungarică.
-
-
-
Compoziție
La nivel compozițional romanul are 2 parți cu titlul "Glasul Pământului și Glasul Iubirii"
Fiecare are câte 6 capitole, iar ultimul al 7-lea capitol are valoare de epilog.
Titlurile capitolelor sunt sugestive "Începutul , "Sfârșitul" , "Copilul", "Nunta" , "Ștreangul".
Evenimentele sunt ordonate de o pasiune puternică resimțită de protagonist care își ascultă pe rând câte un glas interior.
Când patima, pământului este împăcată realizată Ion își îndreaptă atenția asupra iubirii.
Spațiu timp
Acțiunea se desfășoară în satul "Pripas" care e corespondentul ficțional "Prislop". Întreaga acțiune se desfășoară în Ardeal în zona Someșului către Armandia.
Timpul desfășurării acțiunii este unul istoric dat de ocupația austro-ungară a Transilvaniei. Există un timp obiectiv al acțiunilor dat de o durata aproximativă de 3 ani.
Incipit final
Incipitul romanului se află în raport de simetrie cu finalul romanului. Pentru că drumul înspre și dinspre sat este descris la începutul și finalul textului, romanul este construit circular principiului simetriei și al circularității ghidează construcția incipitului și al finalului
Incipitul este de tip clasic descriptiv și prezintă drumul "șoseaua cea mare și fără sfârșit" care duce spre satul Pripas . Drumul este la început vesel, neted, jucăuș apoi este "bătătorit, monoton ca însuși mersul vremii" înaintea satului este un Hristos care "tremură falnic trupul de tinichea ruginită". Prin tehnica anticipării romanul prezintă drama personajelor și tragismul evenimentelor.
Finalul prezintă același drum dar crucea lui Hristos renovată și la picioarele lui se găsesc flori.
-