Reproducerea sexuata la plante

Structura florii la angiosperme

floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de
reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)

Floarea este alcătuită din:

peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină

caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)

corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)

caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa
dicotiledonate

perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3

androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A
∞ (elemente numeroase)

 o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
polen

 gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite

florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite

Functiile florii:

 are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:

  1. formarea grăuncioarelor de polen

 începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)

  1. formarea sacului embrionar 

 are loc în anteră

 are loc în interiorul ovului

 o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei

nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)

 un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera

  1. polenizarea

transportul polenului de la anteră la stigmat

 poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),
caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
(entomofilă)

  1. formarea tubului polinic

în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești – spermatii

 are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând
zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,
rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar - țesut nutritiv al seminței

 deci fecundația este dublă

  1. formarea semințelor și fructelor

 din zigot se formează embrionul

 din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța

 din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul

Sămânța

este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș

 1 sau 2 cotiledoane

endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,

Clasificarea fructelor

A. cărnoase

drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;

drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;

bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie

B. uscate

  1. indehiscente (care nu se deschid)

 nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar

 achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floarea￾soarelui 

cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb

samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)
frasin, paltin

  1. dehiscente (care se deschid)

păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm

silicve (se deschid în 3) rapiță, varză

capsule (au multe semințe) mac, crin