Reproducerea sexuata la plante
Structura florii la angiosperme
floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de
reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
Floarea este alcătuită din:
peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa
dicotiledonate
perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A
∞ (elemente numeroase)
o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
polen
gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite
florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
Functiile florii:
are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
- formarea grăuncioarelor de polen
începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
- formarea sacului embrionar
are loc în anteră
are loc în interiorul ovului
o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera
- polenizarea
transportul polenului de la anteră la stigmat
poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),
caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
(entomofilă)
- formarea tubului polinic
în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești – spermatii
are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând
zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,
rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar - țesut nutritiv al seminței
deci fecundația este dublă
- formarea semințelor și fructelor
din zigot se formează embrionul
din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța
din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul
Sămânța
este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
1 sau 2 cotiledoane
endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,
Clasificarea fructelor
A. cărnoase
drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;
drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie
B. uscate
- indehiscente (care nu se deschid)
nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar
achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floareasoarelui
cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb
samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)
frasin, paltin
- dehiscente (care se deschid)
păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm
silicve (se deschid în 3) rapiță, varză
capsule (au multe semințe) mac, crin