Reproducerea sexuata la plante

Structura florii la angiosperme:

click to edit

click to edit

floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de
reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)

Floarea e alcatuita din:

peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină

 receptacul – partea care susține elementele florale

 caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)

 corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)

 caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa

dicotiledonate

 perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la

speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3

 androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A

∞ (elemente numeroase)

 o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de

polen

 gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor

care pot fi libere sau unite

 florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite

Funcțiile florii:

are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:

formarea grăuncioarelor de polen

click to edit

are loc în anteră

începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)

formarea sacului embrionar

are loc în interiorul ovului

o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei

nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)

un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera

polenizarea

transportul polenului de la anteră la stigmat

poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta), caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor(entomofilă)

formarea tubului polinic

grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce
înaintează spre ovul

în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –
spermatii

fecundația

are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -
țesut nutritiv al seminței

deci fecundația este dublă

formarea semințelor și fructelor

click to edit

din zigot se formează embrionul

 din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța

 din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.

samanta

este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș

1 sau 2 cotiledoane

endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,

clasificarea fructelor

A. cărnoase

click to edit

drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;

drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;

bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie

B. uscate

  1. indehiscente (care nu se deschid)

nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar

achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floarea-soarelui

cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb

samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)frasin, paltin

  1. dehiscente (care se deschid)

păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm

silicve (se deschid în 3) rapiță, varză

capsule (au multe semințe) mac, crin

C. fructe false se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.