floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de

reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)

 receptacul – partea care susține elementele florale

 caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)

 corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)

 caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa dicotiledonate

 perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3

 androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A ∞ (elemente numeroase)

 o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de polen

 gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor care pot fi libere sau unite

 florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite

 începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză, unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)

 o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei

 nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)

 poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor (entomofilă)

 grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce înaintează spre ovul

 în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –spermatii

 are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -țesut nutritiv al seminței.

 din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța

 este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș.

 1 sau 2 cotiledoane

 endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,

 drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;

 nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar

 achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen, floarea-soarelui

 cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb

 samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt) frasin, paltin

C. fructe false se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.