Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea asexuată la plante - Coggle Diagram
Reproducerea asexuată la plante
fără fecundație se realizează prin spori sau prin organe vegetative
sporii de la mușchi și ferigi se formează prin meioză
grâușorul– prezintă muguri care cad pe sol și pot genera noi plante
bulbii, rizomii și tuberculii prezintă secundar funcție de reproducere.
la multe specii de plante se poate realiza înmulțirea vegetativă în urma căreia rezultă
un organism nou identic cu cel din care s-a format (planta mamă), fără să aibă loc
recombinarea genetică
Tipuri de înmulțire vegetativă la plante:
prin despărțire : bujor, margaretă care formează tufă ce crește an de an
prin stoloni (tulpină târâtoare): căpșun, fragul de pădure,pir gros, piciorul cocoșului
prin separarea rădăcinilor tuberizate: dalie fiecare porțiune să aibă și un fragment de
tulpină ca să formeze muguri
prin bulbi: lalea, zambilă, narcisă,usturoi
prin tuberculi: cartofi
prin rizomi: mentă, iris
Butășirea
se aplică cel mai frecvent
butașul este un fragment (tulpină,frunză) desprins pentru a fi pus la înrădăcinat în sol
sau nisip
vița de vie, salcie, trandafir, cactuși, mușcată trebuie să aibă 2-3 noduri
la butașii verzi se reduce nr. de frunze pentru a limita transpirația
butașii de frunză se folosesc la begonii
Marcotajul
înrădăcinarea unor fragmente care nu se separă de planta mamă decât după ce vor
forma rădăcini adventive în porțiunea acoperită de pământ: vița de vie, coacăz
Altoirea
utilizată în pomicultură,viticultură,floricultură
îmbinarea a două plante: - portaltoiul care are sau va forma rădăcinile și altoiul
planta care o înmulțim și care conține partea utilizabilă
meristemele celor 2 parteneri trebuie să vină în contact pentru formarea legăturilor
vasculare
Reproducerea asexuată la animale
înmugurirea - cel mai frecvent mod întâlnit la animale (muguri externi sau interni,
gemule) spongieri, celenterate
regenerarea - este întâlnită la unele nevertebrate (hidra, platelminți anelide, stele de
mare) , permite unui animal să-și refacă părțile pierdute și chiar să se multiplice în
cazul atacului unui prădător
partenogeneza – dezvoltarea unui nou individ dintr-un ou nefecundat artropode
(păduchii plantelor căpușe, molii), șopârle
Microbutășirea
un fragment de meristem sau o celulă ( tratată cu o enzimă peretele celulozic este
distrus) ca butaș sunt puse într-un mediu de cultură adecvat generând plante noi.