● floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de
reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
● floarea este alcătuită din:
● peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
● receptacul – partea care susține elementele florale

● o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
polen
● gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite
● florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite

● are loc în anteră
● începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen

● are loc în interiorul ovului
● o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
● nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
● un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera

● transportul polenului de la anteră la stigmat
● poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),
caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
(entomofilă)

● grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce
înaintează spre ovul
● în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –
spermatii

● are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând
zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,
rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -
țesut nutritiv al seminței
● deci fecundația este dublă

● din zigot se formează embrionul
● din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța
● din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.

● este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
● 1 sau 2 cotiledoane
● endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,

● drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;
● drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
● bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie

● nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar
● achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen,
floarea-soarelui
● cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb
● samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)
frasin, paltin

● se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.