Reproducerea sexuata la plante
Structura florii la angiosperme
floarea este alcătuită din:
peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
receptacul – partea care susține elementele florale
caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa
dicotiledonate
perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A
∞ (elemente numeroase)
o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
polen
gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite
florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
Functiile florii
are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
- formarea grăuncioarelor de polen
are loc în anteră
începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
- formarea sacului embrionar
are loc în interiorul ovului
o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera