Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

Reproducerea sexuata la plante - Coggle Diagram

- - - - peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
      - receptacul – partea care susține elementele florale
      - caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
      - corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
      - caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa
        dicotiledonate
      - perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
        speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
      - androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A
        ∞ (elemente numeroase)
      - o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
        polen
      - gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
        care pot fi libere sau unite
      - florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
    - - are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
        
        formarea grăuncioarelor de polen
        
        are loc în anteră
        
        începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
        unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
        
        formarea sacului embrionar
        
        are loc în interiorul ovului
        
        o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
        divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
        
        nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
        
        un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera
        
        polenizarea
        
        transportul polenului de la anteră la stigmat
        
        poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),
        caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
        (entomofilă)
        
        formarea tubului polinic
        
        grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce
        înaintează spre ovul
        
        în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –
        spermatii
        
        fecundația
        
        are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând
        zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,
        rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -
        țesut nutritiv al seminței
        
        deci fecundația este dublă
        
        formarea semințelor și fructelor
        
        din zigot se formează embrionul
        
        din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța
        
        din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.