Reproducerea asexuată la plante

Tipuri de înmulțire vegetativă la plante:

Butășirea

Marcotajul

Altoirea

Microbutășirea

prin despărțire : bujor, margaretă care formează tufă ce crește an de an

prin stoloni (tulpină târâtoare): căpșun, fragul de pădure,pir gros, piciorul cocoșului

prin separarea rădăcinilor tuberizate: dalie fiecare porțiune să aibă și un fragment de
tulpină ca să formeze muguri

prin bulbi: lalea, zambilă, narcisă,usturoi

prin tuberculi: cartofi

prin rizomi: mentă, iris

înrădăcinarea unor fragmente care nu se separă de planta mamă decât după ce vor
forma rădăcini adventive în porțiunea acoperită de pământ: vița de vie, coacăz

Microbutășirea

  • un fragment de meristem sau o celulă ( tratată cu o enzimă peretele celulozic este
    distrus) ca butaș sunt puse într-un mediu de cultură adecvat generând plante noi.

-fără fecundație se realizează prin spori sau prin organe vegetative

sporii de la mușchi și ferigi se formează prin meioză

grâușorul– prezintă muguri care cad pe sol și pot genera noi plante

bulbii, rizomii și tuberculii prezintă secundar funcție de reproducere

la multe specii de plante se poate realiza înmulțirea vegetativă în urma căreia rezultă
un organism nou identic cu cel din care s-a format (planta mamă), fără să aibă loc
recombinarea genetică

îmbinarea a două plante: - portaltoiul care are sau va forma rădăcinile și altoiul planta care o înmulțim și care conține partea utilizabilă

meristemele celor 2 parteneri trebuie să vină în contact pentru formarea legăturilor
vasculare

utilizată în pomicultură,viticultură,floricultură

se aplică cel mai frecvent

butașul este un fragment (tulpină,frunză) desprins pentru a fi pus la înrădăcinat în sol
sau nisip

vița de vie, salcie, trandafir, cactuși, mușcată trebuie să aibă 2-3 noduri

la butașii verzi se reduce nr. de frunze pentru a limita transpirația

butașii de frunză se folosesc la begonii