Reproducerea sexuata la plante

Structura florii la angiosperme

● floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de

reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)

● floarea este alcătuită din:

● peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină

● receptacul – partea care susține elementele florale

● caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)

● corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)

● caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa

dicotiledonate

● perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la

speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3

● androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A

∞ (elemente numeroase)

● o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de

polen

● gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor

care pot fi libere sau unite

● florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite

Funcțiile florii

● are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:

  1. formarea grăuncioarelor de polen

● are loc în anteră

● începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,

unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)

  1. formarea sacului embrionar

● are loc în interiorul ovului

● o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va

divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei

● nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)

● un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera

  1. polenizarea

● transportul polenului de la anteră la stigmat

● poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),

caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor

(entomofilă)

  1. formarea tubului polinic

● grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce

înaintează spre ovul

● în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –

spermatii

  1. fecundația

● are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând

zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,

rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -

țesut nutritiv al seminței

● deci fecundația este dublă

  1. formarea semințelor și fructelor

● din zigot se formează embrionul

● din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța

● din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.

Sămânța
● este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
● 1 sau 2 cotiledoane
● endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,

Clasificarea fructelor

A. cărnoase

● drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;

● drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;

● bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie

B. uscate

  1. indehiscente (care nu se deschid)

● nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar

● achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen,

floarea-soarelui

● cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb

● samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)

frasin, paltin

  1. dehiscente (care se deschid)

● păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm

● silicve (se deschid în 3) rapiță, varză

● capsule (au multe semințe) mac, crin

C. fructe false se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.