Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea sexuata la plante - Coggle Diagram
Reproducerea sexuata la plante
Structura florii la angiosperme
● floarea - ramură scurtă, cu frunze metamorfozate, adaptate funcției de
reproducere (asigură fecundația, formarea fructului și a seminței)
● floarea este alcătuită din:
● peduncul – codița cu care se prinde pe tulpină
● receptacul – partea care susține elementele florale
● caliciul – totalitatea sepalelor, verzi, pot fi libere K5 sau unite K(5)
● corola – totalitatea petalelor, colorate, pot fi libere C5 sau unite C(5)
● caliciul si corola formează învelișul florii numit periant la speciile din clasa
dicotiledonate
● perigonul este învelișul floral nediferențiat, format din elemente numite tepale, la
speciile din clasa monocotiledonate P3 sau P3+3
● androceul – partea bărbătească a florii, format din totalitatea staminelor A5 sau A
∞ (elemente numeroase)
● o stamină este formată din filament, conectiv și anteră care conține granulele de
polen
● gineceul sau pistilul – partea femeiască a florii, format din totalitatea carpelelor
care pot fi libere sau unite
● florile care au ambele sexe se numesc hermafrodite
Funcțiile florii
● are rolul de a produce fructe si semințe prin mai multe procese:
formarea grăuncioarelor de polen
● are loc în anteră
● începe cu meioza, fiecare celulă haploidă ce rezultă va da naștere, prin mitoză,
unui grăuncior de polen (format din 2 nuclei; vegetativ și generativ)
formarea sacului embrionar
● are loc în interiorul ovului
● o celulă se divide prin meioză și rezultă 4 celule haploide, dar numai una se va
divide și va forma sacul embrionar care conține 7 nuclei
● nucleul central este secundar (diploid = 2n), ceilalți nuclei sunt haploizi (n)
● un nucleu haploid devine gametul femeiesc = oosfera
polenizarea
● transportul polenului de la anteră la stigmat
● poate fi directă (în interiorul aceleiași flori) sau încrucișată (de la o floare la alta),
caz în care se realizează cu ajutorul vântului (anemofilă) sau a insectelor
(entomofilă)
formarea tubului polinic
● grăuncioarele de polen ajung pe stigmat, încolțesc și produc tubul polinic ce
înaintează spre ovul
● în tubul polinic nucleul generativ se divide, formând 2 gameți bărbătești –
spermatii
fecundația
● are loc în sacul embrionar, una dintre spermatii se va contopi cu oosfera, formând
zigotul, celula-ou, iar cealaltă spermatie se va contopi cu nucleul diploid,
rezultând o celulă triploidă, care va deveni albumen sau endosperm secundar -
țesut nutritiv al seminței
● deci fecundația este dublă
formarea semințelor și fructelor
● din zigot se formează embrionul
● din ovul, care crește în jurul embrionului, se formează sămânța
● din ovar, care crește în jurul ovulelor se va forma fructul.
Sămânța
● este protejată de un tegument seminal, iar la interior conține embrionul, care
prezintă: rădăciniță, tulpiniță și muguraș
● 1 sau 2 cotiledoane
● endosperm, care la unele specii reprezintă principala rezervă nutritivă,
Clasificarea fructelor
A. cărnoase
● drupe simple (o singură sămânță) cireș, prun;
● drupe compuse (o grupare de mai multe drupe simple) mur, zmeur;
● bace (cu mai multe semințe) tomate, viță-de-vie
B. uscate
indehiscente (care nu se deschid)
● nuca (pericarp tare și sămânța liberă) alun, stejar
● achena (cu o singură sămânță nelipită de pereții fructului) păpădie, chimen,
floarea-soarelui
● cariopsa (cu o singură sămânță lipită de pereții fructului) grâu, orz, porumb
● samara (seamănă cu achena, dar peretele are aripioare cu rol de transport prin vânt)
frasin, paltin
dehiscente (care se deschid)
● păstăi ( se deschid în două) fasole, salcâm
● silicve (se deschid în 3) rapiță, varză
● capsule (au multe semințe) mac, crin
C. fructe false se formează din ovar și receptacul la măr, păr, căpșun, măceș.