Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Reproducerea asexuata la plante - Coggle Diagram
Reproducerea asexuata la plante
constă în apariția unui nou individ pe corpul-mamă. Aceasta se realizează atât la protozoare (apariția unui sanț longitudinal care împarte celula în două), cât și la spongieri si celenterate. La restul grupelor de animale reproducerea este sexuată.
Reproducere asexuată (vegetativă) la angiosperme
prin drajon, care reprezintă un lăstar crescut în mod natural pe o rădăcină superficială. Procedeul este și folosit de om, astfel că prin separarea unui lăstar al unei plante crescut din rădăcină, și plantarea sa în alt loc, rezultă o nouă plantă.
prin stolon, care reprezintă o tulpină sau ramură târâtoare care, în contact cu pământul, formează rădăcini și dă naștere unei plante noi.
prin butășire, în care o porțiune de ramură, lăstar, de rădăcină sau de frunză (denumită butaș), este detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă.
prin marcotaj, în care o ramură sau un lăstar al unei plante, nedesprins de ea (denumit marcotă), înfipt cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit după ce a făcut rădăcină, dă o plantă nouă.
asexuat fără fecundație
la plante se realizează prin spori sau prin organe vegetative
sporii de la muşchi şi ferigi se formează prin meioză
grâuşorul- prezintă muguri care cad pe sol și pot genera noi plante
bulbii, rizomii şi tuberculii prezintă secundar funcție de reproducere.
la multe specii de plante se poate realiza înmulțirea vegetativă în urma căreia rezultă un organism nou identic cu cel din care s-a format (planta mamă), fără să aibă loc recombinarea genetică
Tipuri de înmulțire vegetativă la plante:
prin despărţire: bujor, margaretă care formează tufă ce crește an de an
prin stoloni (tulpină târâtoare): căpşun, fragul de pădure,pir gros, piciorul cocoşului prin separarea rădăcinilor tuberizate: dalie fiecare porțiune să aibă și un fragment de
tulpină ca să formeze muguri
prin bulbi: lalea, zambilă, narcisă, usturoi
prin tuberculi: cartofi prin rizomi: mentă, iris
Butăşirea
se aplică cel mai frecvent
butaşul este un fragment (tulpină, frunză) desprins pentru a fi pus la înrădăcinat în sol sau nisip
vița de vie, salcie, trandafir, cactuşi, muşcată trebuie să aibă 2-3 noduri la butaşii verzi se reduce nr. de frunze pentru a limita transpirația butaşii de frunză se folosesc la begonii
înrădăcinarea unor fragmente care nu se separă de planta mamă decât după ce vor forma rădăcini adventive în porțiunea acoperită de pământ: vița de vie, coacăz
Altoirea
utilizată în pomicultură, viticultură, floricultură
îmbinarea a două plante: portaltoiul care are sau va forma rădăcinile şi altoiul planta care o înmulțim şi care conține partea utilizabilă
vasculare
meristemele celor 2 parteneri trebuie să vină în contact pentru formarea legăturilor
un fragment de meristem sau o celulă (tratată cu o enzimă peretele celulozic este distrus) ca butaş sunt puse într-un mediu de cultură adecvat generând plante noi.
Reproducerea asexuată la animale
înmugurirea - cel mai frecvent mod întâlnit la animale (muguri externi sau interni, gemule) spongieri, celenterate
regenerarea - este întâlnită la unele nevertebrate (hidra, platelminți anelide, stele de mare), permite unui animal să-şi refacă părțile pierdute şi chiar să se multiplice în cazul atacului unui prădător
partenogeneza - dezvoltarea unui nou individ dintr-un ou nefecundat artropode (păduchii plantelor căpușe, molii), şopârle