Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Imaginația - Coggle Diagram
Imaginația
Def: a) generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo; b) operare cu imagini în limitele exclusive ale imageriei secundare și ale imaginarului, realizând combinări, multiplicări etc; c) o minimă originalitate a modurilor de operare și a produsului final; d) caracterul convențional, figurativ și simbolic al funcției designative a imaginilor generate în proc. imaginației.
Se interpune între G. realistă, critică și G. autistă, supusă exclusiv legilor afectivității.
Are la bază un „spațiu combinatoric liber”, care se constituie în zonele de convergență ale sistemelor senzoriale și intuitive.
-
Kant- imag. condiție a cunoașterii, indispensabilă pentru înțelegere
Popescu Neveanu- conceptul- strct. tare a intelectului, imaginea este o strct. slabă, dar mult mai sugestivă și mai polivalentă
-
Se leagă strâns de creativitate, trăsătură globală a organizării personalității.
Vâgotski- imaginația ca o funcție mult mai complexă a activ. psihice, care „repr. o combinație a câtorva funcții prin intermediul unor relații specifice”.
G. Durand- imaginarul compensatoriu și prospectiv (suplinește golurile în cunoaștere, în acțiune sau trăire)
Malrieu- imag, strecoară permanent un altceva, în forma posibilului și dezirabilului, a modelelor intuitive auxiliare comprehensiunii, a viziunilor optimizatoare, transformative.
-
Forme de imaginație
(I) Visele- se întind între min. oniric și max. focalizat; activismul care se manifestă periodic pe fondul stării de somn, în intervale până la 5 minute ale somnului paradoxal; repr. imaginarul IC (Freud)
Moduri de operare: 1) deplasarea (disociere între imag. și încărcătură afectivă); 2) dramatizarea/ figuralizarea; 3) condensarea de trăsături similare în imag. sintetice; 4) elaborarea (încearcă să-și amintească).
(II) Proc. halucinogene- acț. drogurilor și favorizate de suprimarea stimulilor din lumea externă; „vede” dpdv afectiv și motivațional.
(III) Reveria- apare pe fondul unui activism psiho- fiz. mai înalt, care duce la instalarea stării de veghe; producție imagistică liberă, fără intervenția controlului voluntar și fără existența unui scop anume.
Popescu Neveanu- reveria- evoluție spre autism, conștiința ambianței devine crepusculară, iar absența oricărei încordări permite declanș. liberă a unui imag. mentale, propulsate de tendințe afective.
Kant- o recădere a sufletului în lasitudine, din cauza imposibilității de a-și atinge scopul.
Dăunătoare la o frecvență prea tare; contribuie la detensionare aff.- mot., la autoperfecționarea morală, la revizuirea și optimizarea planurilor de perspectivă și a ierarhizării scopurilor.
Durand, Desoille, Fosdick- funcție de eufemizare, de transpunere în alte planuri, în alte ipostaze.
(IV) Imag. reproductivă- reflectarea într-o modalitate tranf. a elemen. experienței anterioare; dobândește un dinamism propriu, intern- caract. dinamic, transformativ; se realiz. spontan; are o funcție de reconstrucție; vizează noutate și originalitatea.
(V) Imag. creatoare- forma cea mai înaltă și specif. pe care o atinge imaginația umană; vizează gr. de originalitate, de noutate și importanța socială a produsului final; apare ca reprezentare și anticipare a noului (artistic- ia forma noului, tehnic- respectă reg. fizicii).
Două forme: inovația (recombinarea elementelor deja cunoscute într-o schemă nouă); invenția (realizarea a ceva nou, la care nimeni nu s-a mai gândit și nimeni nu l-a mai realizat)
Maslow- două feluri: primară (IC și com.) și secundară (C, oameni practici și bine organizați, ce-și stăpânesc impulsurile)
A. Koestler- depășirea deprinderilor, a obișnuințelor și adoptarea unei noi viziuni asupra lucrurilor
-
Traiectoria actului imag. are un caracter zigzaform, spiralic, momente de max. concentrare etc,