Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Curentul electric în diferite medii - Coggle Diagram
Curentul electric în diferite medii
1) Curentul electric în metale
Purtătorii liberi de sarcină electrică în metale sînt
electronii liberi – electronii de valenţă care, fiind legaţi mai slab de atomi, se rup de
aceştia şi se colectivizează.
Formule: Legea lui Ohm (I= U/R);
ρ = ρ (1+αΔt);
R = R (1+αΔt);
R - rezistența inițială (la rece);
R - rezistența conductorului fierbinte;
α - coeficient termic de rezistență al metalului.
4) Curentul electric în gaze
Trecerea curentului electric prin gaze este numită descărcare electrică în gaze.
Purtătorii liberi de sarcină electrică în gaze sînt:
electronii, ionii pozitivi şi cei negativi.
Descărcarea electrică în gaze
Descărcări neautonome
Descărcări autonome
Descărcări la presiune joasă
Descărcare luminiscientă
Descărcare la presiune normală
Descărcare prin coroană
Descărcarea prin scânteie
Arcul electric
3) Curentul electric in electroliți
Substanţele – săruri, acizi, baze, ale căror soluţii în apă sau în alte lichide conduc curent electric se numesc electroliţi.
Procesul de descompunere a substanţei în ioni de semne opuse se numeşte disociere (disociaţie) electrolitică.
Electroliţii sînt substanţe cu conducţie electrică ionică.
Electrodul conectat la polul pozitiv al sursei de curent este numit anod, cel conectat la polul negativ – catod.
Dacă între electrozi este aplicată tensiunea electrică, ionii pozitivi se deplasează spre catod, din care cauză sînt numiţi cationi, iar cei negativi se deplasează spre anod şi sînt numiţi anioni.
Totalitatea proceselor electrochimice care au loc la electrozii introduşi în electroliţi la
trecerea curentului prin ei poartă denumirea de electroliză.
Electrometalurgia are la bază procesul de obţinere prin electroliză a unor metale
din minereurile respective.
Galvanostegia este procesul de acoperire a corpurilor (de exemplu, din fier) cu
straturi subţiri de metale care nu se supun coroziei şi care le înfrumuseţează.
Galvanoplastia constă în realizarea prin metode electrolitice a unor tipare de reproducere a obiectelor, de exemplu, a statuetelor.
2) Curentul electric în semiconductoare
Există două feluri de substanţe cu proprietăţi electrice diferite: conductoare şi izolatoare (dielectrici).
Din ele fac parte elemente chimice pure,
precum siliciul Si, germaniul Ge, seleniul Se etc..
Termorezistorul, numit şi termistor, este dispozitivul semiconductor, la baza funcţionării căruia se află dependenţa rezistenţei de temperatură.
Dispozitivele care funcţionează în baza dependenţei rezistenţei semiconductorului de iluminare sînt numite fotorezistoare.
În semiconductoare există două feluri de purtători liberi de sarcină electrică: electronii de conducţie (n) şi golurile (p).
Electronii care părăsesc legăturile covalente şi devin liberi, se numesc electroni de conducţie.
Locurile în care se află legăturile părăsite de electroni rămîn încărcate cu sarcină electrică pozitivă sînt numite goluri.
Conducţia electrică a semiconductorului pur este numită conducţie intrinsecă sau proprie.
tipul de conductor pur - intrinsec
tipul de conductor nepur - extrinsec de tip n (cu impuritate donoră)
tipul de conductor cu goluri mai mulți - extrinsec de tip p ( cu impuritate acceptoare)
Dispozitivul care produce curent la iluminare se numește fotoelement.
Dioda, LED redresează curentul
Tranzistorul este alcătuit din 3 regiuni: Regiunea situată la mijloc se numeşte bază (B), iar cele laterale se numesc: emitor (E) şi colector (C).
5) Curentul electric în vid
Cu cît temperatura metalului este mai înaltă, cu atît mai mulţi electroni vor ieşi în afara lui. Acest fenomen se numeşte emisie termoelectronică sau efect Edison şi asigură purtători de sarcină electrică, deci şi curent electric, în vid.
Electronii care au părăsit metalul sînt reţinuţi în vecinătatea acestuia, unde formează un nor electronic.
În consecinţă, prin diodă nu circulă curent electric. Astfel, prin dioda cu vid curentul circulă numai într-un sens, ca şi prin dioda semiconductoare.
