Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Curriculum pentru învățământul primar - Coggle Diagram
Curriculum pentru învățământul primar
În literatura pedagogică actuală nu există încã un consens privind definirea conceptului de curriculum. Totuşi, majoritatea definiţiilor actuale încorporează câteva elemente definitorii comune:
curriculum-ul reprezintã ansamblul documentelor şcolare care fac referire la conținuturile activităţilor de predare-învăţare
curriculum-ul integrează totalitatea proceselor educaţionale şi a experienţelor de învăţare concrete, directe şi indirecte, concepute şi preconizate de către şcoală şi prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar
reprezintă ansamblul tuturor experienţelor de învăţare directe şi indirecte ale elevilor implicaţi în situaţii educaţionale implicite şi explicite.
Pentru învăţământul primar, Curriculumul Naţional stabileşte următoarele tipuri de obiective educaţionale:
Obiective cadru: obiective educaţionale care se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi care sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu
Obiective de referinţă: obiective educaţionale care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an de studiu şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul. Obiectivele de referinţă sunt stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină şi clasă şi sunt derivate din obiectivele cadru pentru disciplina şi nivelul educaţional respectiv.
Conform finalităţilor generale ale învăţământului, curriculumul în vigoare stabileşte pentru învăţământul primar următoarele finalităţi:
Asigurarea primei etape a educaţiei de bază pentru toţi copiii;
Dezvoltarea personalităţii fiecărui copil, respectând nivelul şi ritmul său propriu;
Asigurarea dobândirii de către fiecare copil a achiziţiilor de bază (cunoştinţe, deprinderi şi atitudini) care stimulează relaţia creativă şi eficientă cu mediul social şi natural şi oferă oportunităţile necesare continuării educaţiei.
Curriculumul Naţional pentru clasele pregătitoare şi I-IV este structurat în următoarele şapte arii curriculare delimitate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-pedagogic
Limbă şi comunicare: la clasa pregătitoare si clasele I si II disciplina Limba şi literatura română se intitulează Comunicare în limba română.
Matematică şi ştiinţe ale naturii: la clasa pregătitoare si clasele I si II se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
Om şi societate: Educaţie civică (clasele III-IV), Istorie (clasa a IV-a), Geografie (clasa a IV-a), Religie (P, clasele I-IV);
Educaţie fizică, sport şi sănătate: Educaţie fizică (P, clasele I-IV); Joc şi mişcare (clasele III - IV) - răspunde şi ariei tematice 5 ; Muzică şi mişcare (P, clasele I - IV)
Arte : Joc şi mişcare (clasele III - IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Muzică şi mişcare (P, clasele I - IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I - IV)
Tehnologii: Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I-IV)
Consiliere şi orientare: Dezvoltare personală (P, clasele I-II)
Finalităţile învăţământului primar sunt reprezentate de competențe-cheie formate la un nivel elementar. Nivelul elementar se referă la achizițiile dobândite de elev la finalul învățământului primar care-i permit să efectueze operări simple, în contexte cunoscute, cu preponderență concrete. Din punct de vedere al dezvoltării cognitive, acest nivel corespunde stadiului operațiilor concrete. Competențele-cheie încep să se formeze la nivel elementar, fără a fi însă structurate suficient pentru a fi operante în contexte noi, fără sprijin din partea unui adult.