TESTAMENT, 1927 in vol. CUVINTE POTRIVITE

TUDOR ARGHEZI

1.Poet, prozator interbelic, modernist

  1. Aduce in literatura romana ESTETICA URATULUI
  • preia cuvintele dure, urate din limba vorbita si le transforma in arta

-- in vol. FLORI DE MUCIGAI surprinde lumea puscariei, cunoscuta prin experienta directa, universul intunecat al hotilor, exprimand ideea ca omul oricat de jos ar cadea, pastreaza o aspiratie catre lumina.

  1. Nu transfigureaza uratul in frumos, ci introduce categoria estetica a grotescului a grotescului, inspirandu-se din vol. LES FLEURS DU MAL al lui Ch. Baudelaire.

Poezia se incadreaza in MODERNISM

1.CARACTERUL DE ARTA POETICA

  • eul se considera un depozitar al valorilor morale si al intelepciunii celor de pana la el.
  • lasa urmasilor singura sa avere, CREATIA, care a prins viata din efortul si suferinta inaintasilor
  • in viziunea argheziana, orice categorie se poate transforma in contrariul sau MATERIALUL - SPIRITUAL , URATUL-FRUMOS, NEPOETICUL -POETIC
  • REALITATEA se schimba prin transfigurare si sintetizare.
  • uratul devine obiect estetic prin efortul sustinut al eului care devine un MESTER ARTIZAN.
  1. AMBIGUITATEA LIMBAJULUI
  • Frecventa metaforelor- incifreaza mesajul poetic
  • CARTEA - redata prin metaforele TREAPTA, HRISOVUL CEL DINTAI , VIOARA, SLOVA DE FOC , SLOVA FAURITA - sugerand procesul dificil al creatiei si rezulytatul efortului creator.

TEMA- conditia creatorului in raport cu propriul univers liric

  1. O PRIMA IDEE POETICA este ilustrata IN STROFA I

-Se concretizeza printr-o adresare directa a eului catre un fiu spiritual - metafora pentru urmatoarele generatii de cititori si poeti

  • verbul la forma negativa nu diminueaza, ci unicizeaza valoarea mostenirii, caci opera pastreaza in eternitate gandurile poetului UN NUME ADUNAT PE O CARTE
  • metafora SEARA RAZVRATITA - reprezinta un punct de rascruce in evolutia literaturii, O TREAPTA , o revolta impotriva mijloacelor poetice traditionale.
  • eul considera ca opera sa nu presupune o ruptura, ci o asimilare a experientelor anterioare DE LA STRABUNII MEI LA TINE.
  1. O A DOUA IDEE POETICA ilustreaza PROCESUL CREATIEI SI ESTETICA URATULUI
  • eul se autointituleza ROB al cuvintelor ROBUL A SCRIS-O , DOMNUL O CITESTE.
  • el schimba SAPA SI BRAZDA in CONDEI SI CALIMARA - exprimand ideea ca efortul creatiei este la fel de intens precum munca fizica a pamantului si FRAMANTA cuvintele MII DE SAPTAMANI, fapt ce presupune SUDOAREA MUNCII SUTELOR DE ANI, hiperbola - ilustreaza dificultatea actului creator.
  • ipostaza de creator este redata prin cuvintele de creatie AM IVIT, AM PREFACUT, FACUI, AM PRESCHIMBAT.
  • eul indica sursa limbajului ca fiind graiul poular CU-NDEMNURI PENTRU VITE
  • conceptul de estetica a uratului este redat prin metafore. Astfel, eul transforma ZDRENTELE - MUGURI SI COROANE, VENINUL -MIERE, iar MUGURII expresie a noutatii, sugereaza rezultatul creatiei, in vreme ce COROANELE simbolizeza PERFECTIUNEA.
  • eul devine STAPAN al cuvintelor
  • OCARA este determinat fie SA-MBIE, fie SA-NJURE in functie de intentia poetului.

TITLUL

sens propriu-document oficial , prin care se lasa mostenire urmasilor bunurile materiale

sens figurat - propria creatie, un bun valoros, spiritual, pe care o va lasa viitoarelor generatii de cititori.

MOTIVE LITERARE

  • TESTAMENTUL, ROBUL, CARTEA

- motivul principal este cel al CARTII definite ca o nunta intre slova de foc ( TALENTUL) si slova faurita ( MESTESUGUL, EFORTUL CREATOR)

-opera literara este comparata cu fierul cald prelucrat in clestele fierarului**