TESTAMENT, 1927 in vol. CUVINTE POTRIVITE
TUDOR ARGHEZI
1.Poet, prozator interbelic, modernist
- Aduce in literatura romana ESTETICA URATULUI
- preia cuvintele dure, urate din limba vorbita si le transforma in arta
-- in vol. FLORI DE MUCIGAI surprinde lumea puscariei, cunoscuta prin experienta directa, universul intunecat al hotilor, exprimand ideea ca omul oricat de jos ar cadea, pastreaza o aspiratie catre lumina.
- Nu transfigureaza uratul in frumos, ci introduce categoria estetica a grotescului a grotescului, inspirandu-se din vol. LES FLEURS DU MAL al lui Ch. Baudelaire.
Poezia se incadreaza in MODERNISM
1.CARACTERUL DE ARTA POETICA
- eul se considera un depozitar al valorilor morale si al intelepciunii celor de pana la el.
- lasa urmasilor singura sa avere, CREATIA, care a prins viata din efortul si suferinta inaintasilor
- in viziunea argheziana, orice categorie se poate transforma in contrariul sau MATERIALUL - SPIRITUAL , URATUL-FRUMOS, NEPOETICUL -POETIC
- REALITATEA se schimba prin transfigurare si sintetizare.
- uratul devine obiect estetic prin efortul sustinut al eului care devine un MESTER ARTIZAN.
- AMBIGUITATEA LIMBAJULUI
- Frecventa metaforelor- incifreaza mesajul poetic
- CARTEA - redata prin metaforele TREAPTA, HRISOVUL CEL DINTAI , VIOARA, SLOVA DE FOC , SLOVA FAURITA - sugerand procesul dificil al creatiei si rezulytatul efortului creator.
TEMA- conditia creatorului in raport cu propriul univers liric
- O PRIMA IDEE POETICA este ilustrata IN STROFA I
-Se concretizeza printr-o adresare directa a eului catre un fiu spiritual - metafora pentru urmatoarele generatii de cititori si poeti
- verbul la forma negativa nu diminueaza, ci unicizeaza valoarea mostenirii, caci opera pastreaza in eternitate gandurile poetului UN NUME ADUNAT PE O CARTE
- metafora SEARA RAZVRATITA - reprezinta un punct de rascruce in evolutia literaturii, O TREAPTA , o revolta impotriva mijloacelor poetice traditionale.
- eul considera ca opera sa nu presupune o ruptura, ci o asimilare a experientelor anterioare DE LA STRABUNII MEI LA TINE.
- O A DOUA IDEE POETICA ilustreaza PROCESUL CREATIEI SI ESTETICA URATULUI
- eul se autointituleza ROB al cuvintelor ROBUL A SCRIS-O , DOMNUL O CITESTE.
- el schimba SAPA SI BRAZDA in CONDEI SI CALIMARA - exprimand ideea ca efortul creatiei este la fel de intens precum munca fizica a pamantului si FRAMANTA cuvintele MII DE SAPTAMANI, fapt ce presupune SUDOAREA MUNCII SUTELOR DE ANI, hiperbola - ilustreaza dificultatea actului creator.
- ipostaza de creator este redata prin cuvintele de creatie AM IVIT, AM PREFACUT, FACUI, AM PRESCHIMBAT.
- eul indica sursa limbajului ca fiind graiul poular CU-NDEMNURI PENTRU VITE
- conceptul de estetica a uratului este redat prin metafore. Astfel, eul transforma ZDRENTELE - MUGURI SI COROANE, VENINUL -MIERE, iar MUGURII expresie a noutatii, sugereaza rezultatul creatiei, in vreme ce COROANELE simbolizeza PERFECTIUNEA.
- eul devine STAPAN al cuvintelor
- OCARA este determinat fie SA-MBIE, fie SA-NJURE in functie de intentia poetului.
TITLUL
sens propriu-document oficial , prin care se lasa mostenire urmasilor bunurile materiale
sens figurat - propria creatie, un bun valoros, spiritual, pe care o va lasa viitoarelor generatii de cititori.
MOTIVE LITERARE
- TESTAMENTUL, ROBUL, CARTEA
- motivul principal este cel al CARTII definite ca o nunta intre slova de foc ( TALENTUL) si slova faurita ( MESTESUGUL, EFORTUL CREATOR)
-opera literara este comparata cu fierul cald prelucrat in clestele fierarului**