Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sfatul domnesc in tara Romaneasca, image - Coggle Diagram
Sfatul domnesc in tara Romaneasca
Domnul,voievodul
Basarab
I
Primul care a purtat titlul de mare voievod a Tarii Romanesti
comandantul armatei şi cea mai înaltă instanţă judecătorească.
Pana in sec XVI
domnia în Țările Române era foarte puternica si autoritara remarcanduse in 2 mari dinastii
A Basarabilor in Tara Romaneasca
Targoviste
A Musatinilor in Tara Moldovei
Suceava
Functiile domnitorului
aproba schimbările de stăpânire
funciară
adopta acte legislative și emitea
cărți domnești (hrisoave)
conducea administrația țării,
numea dregători
era instanța supremă de
judecată
bătea monede și introducea
impozite și taxe vamale
conducea politica externă,
semna tratate
confirma episcopii și
mitropolitul
conducea oștile în timp de război.
Sfatul domnesc
logofatul
şeful cancelariei
vistierul
administreasa visteria
Spatarul
comandantul cavaleriei domneşti
Vornicul
conducătorul curţii domneşti
ban al Craiovei
portar al Sucevei
In sec XVI apare
in Moldova apare
hatmanul(
comandantul oastei)
In Tara Romaneasca
aga
(conducător al unui
grup special de oşteni care păzea curtea domnească şi pe domn).
Biserica
Mitropolitul era întâiul
sfetnic al domnitorului
încorona șeful statului și locțiitorul domnului în caz de vacanță a tronului
Face parte din sfatul tarii
Domnul era ctitor de biserici și mă-
năstiri pe care le înzestra cu danii.
curtenii(slujitorii curtii domnesti)
Intemeiaza organizarea administrativă a Țării Românești și Moldovei
Teritoriul Moldovei era impatit in tinuturi
aveau în fruntea lor un reprezentant al
domniei, cu atribuții administrative, judiciare și financiare
Teritoriul Tarii Romanesti era impartit pe judete
Mitropolie tara Romaneasca-Arges 1359
Mitropolie Tara Moldoveneasca 1401
Armata
Oastea mica(oastea domneasca)
era formată din curteni și cetele boierilor
10000-15000
Oastea mare
alcătuită în marea majoritate de țăranii liberi și târgoveți
Putea ajunge pana la 40000
Ostașii români mânuiau bine săbiile.
Erau înarmați cu lănci, sulițe, iar țăranii utilizau topoare de luptă, furci, măciuci, arcuri
deseori foloseau opreliști din trunchiuri de copaci sau tactica pământului pârjolit.
La mijlocul secolului XV sunt folosite armele de foc.
Tactica pusteirii
Tactica hârțuirii
