Please enable JavaScript.

Coggle requires JavaScript to display documents.

(PERSONAJELE) - Coggle Diagram

- - - - poate îngheța orice
        
        „Mergând mai departe, numai iaca ce vede un om nalt la stat, spân și rășchirat, cu niște sprâncene cât te mai miră și cu niște buhăite de ochi, de credeai că are să te înghită dintr-o sorbire.”
        
        „Când suflă el asupra focului, îngheață cărbunii în vatră și se face cenușa sloi.”
    - - poate mânca oricât
        
        „Eu, vere, aș mânca și pietre, de-aș ști că mă satur!”
        
        „Eu, vere, pe unde am fost, tot flămând am rămas. Nu știu ce-i asta, că oricât aș mânca, tot flămând sunt.”
    - - poate deveni uriaș
        
        „Dacă mă lungesc eu odată, pun mâna pe lună și încă mai rămân!”
    - - poate bea mări întregi
        
        „Las' că am să beau eu de să nu mai rămână picătură!”
        
        „Măi, flămânzilă, nu te mai tângui atâta, că și eu pe unde am fost, tot însetat am rămas. Încă nu știu de ce mi-e mai mult, de foame ori de sete.”
    - - vede prin orice
        
        „Eu văd ce face musca pe perete în casa împăratului!”
        
        „Oriunde mă uit, văd departe, departe, de se miră toată lumea de mine.”
  - - - viclean și nemilos
        
        „Bine ai venit, Harap-Alb! Am auzit că ești vrednic, dar dacă vrei fata mea, trebuie să îndeplinești poruncile mele.”
    - - isteață, hotărâtă
        
        „Harap-Alb nu este sluga ta, ci adevăratul fiu de crai!”
    - - Furnicile
        
        îl ajută să sorteze macul de nisip
        
        „Harap-Alb se uită în jur și, văzând o căpetenie de furnici, își aduce aminte că le-a ajutat mai demult. Atunci furnicile încep a lucra și într-o clipă totul este gata.”
      - Albinele
        
        îi aduc apa vie și apa moartă
        
        „Dându-și seama că nu poate face nimic, Harap-Alb vede o regină a albinelor, căreia îi salvase stupul. Aceasta îi spune: 'Ține aceste două sticluțe. Cu una îi vei reda viața, cu alta îl vei învia.'”
  - - - „Sfânt să fie rostul tătâne-meu, că bine m-a învățat!”
      - „Harap-Alb, cum îl aude horăind, iese afară încetișor și, când îl croiește o dată cu sabia pe la mijlocul gâtului, îi și zboară capul.”
  - - - „Ei, că bine mi te-am căptușit! De-acum înainte să știi că te cheamă Harap-Alb; aista ți-i numele, și altul nu.”
      - „Și de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea; nu poți s-o întorci cu umărul, măcar să te pui în ruptul capului.”
  - - - „Craiul, vrând să-l ispitească, tace molcum și, pe înserate, se îmbracă pe ascuns într-o piele de urs.”
      - „Numai ține minte sfatul ce-ți dau: să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân.”
  - - - „Fii încredințat că nu eu, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută, Harap-Alb.”
      - „Ține aceste, că au să-ți fie de mare trebuință unde mergem.”
  - - - „De mi-i duce ca gândul, tu mi-i prăpădi, iar de mi-i duce ca vântul, tu mi-i folosi, căluțul meu.”
      - „Stăpâne, ține-te bine pe mine, că am să zbor lin ca vântul, să cutreierăm pământul.”