Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structură: - tub digestiv - cavitate bucală - faringe - esofag
stomac
intestin subțire - intestin gros
anus
glande anexe: -glande salivare,ficat,pancreas
Cavitatea bucală și digestia bucală
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură dată
Faringele și esofagul
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică:
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
Intestinul subțire
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri (anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
prezintă plieri ale mucoasei – pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor
Intestinul gros
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
Ficatul
Ficatul
Ficatul – în dreapta stomaculuisub diafragm
format din lobi – lobuli
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se varsă în duoden prin canalul coledoc
Pancreasul
Pancreasul
sub stomac
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în duoden
Endocrină produce insulina și glucagonul
Digestia intestinală
conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil intestinal
mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora
să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și urinei
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
Absorbția intestinală
este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre
care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
valvulele conivente (pliuri mari), vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al
celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei (epiteliul cilindric simplu), vascularizație
foarte bogată