Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Теmа 7. Moneda şi inflaţia - Coggle Diagram
Теmа 7. Moneda şi inflaţia
.
Lipsa unui mecanism perfect de reglementare a cantităţii de masă monetară necesară pentru circulaţie deseori provoacă în economie momente de dezechilibru pe piaţa monetară. În rezultat pe piaţa monetară au loc procese de inflaţie sau deflaţie.
Inflaţia reprezintă un proces multifactorial care presupune scăderea puterii de cumpărare a banilor şi ridicarea preţului pentru mărfuri şi servicii.
Indicele preţului de consum constituie un instrument cu ajutorul căruia se măsoară modificarea preţului mediu al unui coş de bunuri şi servicii care reprezintă consumul specific al unui menaj tipic.
Politicile antiinflaţioniste au drept obiective de bază:
1) Protecţia agenţilor economici şi a populaţiei:
– indexarea salariilor şi pensiilor;
– subvenţionarea preţurilor la unele produse de primă necesitate.
2) Restabilirea echilibrului general prin reducerea cererii şi stimularea ofertei agregate: cu instrumente fiscale, monetare, administrative.
3) Politica de susţinere a ofertei prin încurajarea poli
Lipsa unui mecanism perfect de reglementare a cantităţii de masă monetară necesară pentru circulaţie deseori provoacă în economie momente de dezechilibru pe piaţa monetară. În rezultat pe piaţa monetară au loc procese de inflaţie sau deflaţie. Cel mai des are loc inflaţia ce presupune devalorizarea banilor de hîrtie care poate fi provocată de:
.
∙ excesul banilor de hîrtie aflaţi în circulaţie;
∙ deficitul bugetar;
∙ neîncrederea faţă de guvern care a emis masa monetară de hîrtie.
Inflaţia are diverse forme de manifestare, printre care deosebim:
.
1) ridicarea generală a preţurilor mărfurilor şi serviciilor şi micşorarea puterii de cumpărare a banilor;
2) majorarea preţurilor de piaţă la aur;
3) ridicarea cursului valutelor străine şi scăderea cursului valutei naţionale.
Cauzele inflaţiei:
.
1) Creşterea masei monetare peste limitele necesare.
2) Presiunea cererii agregate, atunci cînd oferta agregată rămîne relativ rigidă (inflaţie prin cerere).
3) Presiunea costurilor de producţie (inflaţie prin costuri) în urma creşterii preţurilor la factorii de producţie.
4) Creşterea afluxului de bunuri sau valute din alte ţări (inflaţie importată).
Consecinţele negative ale inflaţiei:
.
1) Reducerea puterii de cumpărare a salariilor.
2) Descurajarea investiţiilor şi a economiilor.
3) Aprofundarea diferenţierii sociale.
4) reducerea puterii de cumpărare a monedei naţionale în raport cu alte monede.
Tipuri de inflaţie:
.
∙ Inflaţie locală (în cadrul unei ţări).
∙ Inflaţie mondială (o regiune de pe glob).
∙ Inflaţie galopantă (cînd preţurile se ridică brusc şi foarte mult).
∙ Inflaţie tîrîtoare (cînd are loc creşterea lentă, dar necontenită, a preţurilor cu 10% anual).
∙ Inflaţia care e provocată de factori financiari economici interni.
∙ Inflaţie importată, care e provocată de factorii din afara ţării.
Caracterul negativ al inflaţiei şi influenţa ei asupra economiei se manifestă prin următoarele momente:
.
1) Creşte procesul de dezechilibru a activităţii economice în diferite ramuri ale economiei.
2) Are loc turnarea de capital din sfera de producţie în sfera de circulaţie, unde mari profituri aduce comerţul de speculă.
3) Se micşorează cererea solvabilă reală asupra bunurilor de consum.
4) Are loc deformarea cererii consumatorului sau “fuga de bani” care are loc prin procurarea oricărui tip de marfă.
5) Provoacă dereglarea sistemului bănesc.
6) Dereglarea întregului proces de reproducţie în toate fazele lui.
7) Acutizarea tuturor contradicţiilor sociale.