Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
TEMA 11. INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ - Coggle Diagram
TEMA 11. INSTABILITATEA MACROECONOMICĂ
Ciclicitatea este o formă specifică de evoluţie a oricăror activităţi economice, caracterizate prin succesiunea fazelor de progres şi expansiune economică cu cele de regres şi recesiune.
Trei tipuri de fluctuațiile economice:
.
a) sezoniere (determinate de factorii naturali sau sociali);
b) întâmplătoare (cataclisme naturale);
c) ciclice – sunt determinate de însuşi mecanismul de funcţionare a economiei şi se repetă cu o anumită regularitate).
Ciclurile economice diferă prin continuitate, intensitate şi prin cauzele de apariţie. Sunt cicluri generale şi cicluri specifice de dezvoltare economică. Din ciclul general fac parte:
.
1) Ciclurile mici, de conjunctură, determinate de dezechilibrul apărut între cererea şi oferta pieţei, provoacă oscilaţii temporare cu durata de 3-4 ani.
2) Ciclurile decinale, medii cu o durată de 10-22 ani, determinate de dezechilibrul apărut între ramurile economiei naţionale, care dispare treptat în urma migrării capitalului şi a forţei de muncă dintr-o ramură în alta.
3) Cicluri mari cu durata de 50-60 ani exprimă periodicitatea dezvoltării forţelor de producţie, în primul rînd a modului tehnic de producţie. În cadrul unui ciclu mare de disting două faze: ascendentă – care se caracterizează prin ritmul relativ înalt de creştere a economiei; de ridicare a nivelului şi calităţii vieţii; descendentă – se caracterizează prin încetinirea ritmurilor de creştere economică, de desfăşurare a proceselor inflaţioniste, de creştere a numărului de şomeri, de aprofundare a inegalităţii economice şi sociale.
Şomajul ca fenomen macroeconomic reprezintă toată populaţia activă fără ocupaţie şi care este în căutarea unui loc de muncă. Conform legii Republicii Moldova “Privind utilizarea forţei de muncă” sînt consideraţi şomeri cetăţenii apţi de muncă, care au vîrsta de muncă, dar din motive ce nu depind de ei, nu sînt angajaţi, nu au un venit legal şi sînt înregistraţi la bursa muncii ca persoane în căutare de loc de muncă.
Şomajul are consecinţe negative asupra costului şomajului.
.
Costul individual – persoana şomer îşi reduce substanţial veniturile şi este stresată.
Costul social – anume şomajul alimentează crimele, furturile, vandalismul.
Costul economic este calculat prin diferenţa dintre venitul naţional brut potenţial şi cel real.
Beneficiile şomajului:
.
1) Posibilitatea şomerului de a căuta şi a găsi servicii mai bune.
2) Creşterea disciplinei de muncă.
3) Motivarea lucrătorului de a se autoperfecţiona.
4) Şomajul constituie o rezervă a forţelor de muncă.
5) Şomajul permite întreprinderilor să aleagă cei mai buni specialişti.
Boom-ul economic cuprinde fazele de avînt şi de înviorare şi se manifestă printr-o creştere considerabilă a investiţiilor capitale, a venitului populaţiei. Recesiunea economică se manifestă în fazele de declin şi depresiune.
Există cîteva forme de şomaj:
.
1) Şomajul fricţional cuprinde persoanele ce se află în căutarea sau aşteptarea locurilor noi de lucru. Şomajul fricţional e un fenomen inevitabil, deoarece e generat de migraţiunea permanentă a populaţiei dintr-o regiune în alta; schimbarea profesiunii cu alta.
2) Şomajul structural – apărut în urma dezechilibrului creat dintre oferta şi cererea forţei de muncă, cînd structura socio-profesională nu mai corespunde structurii economice şi tehnicii avansate (cererea unor profesii se reduce, iar a altora creşte).
3) Şomaj ciclic sau conjunctural – generat de crizele economice sau de unele situaţii de conflict. Şomajul ciclic reflectă nivelul insuficient al cererii forţei de muncă în majoritatea ramurilor şi sferelor de producţie, îndeosebi în faza de declin şi depresiune.
4) Şomajul tehnologic este generat de substituirea vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi, superioare.
5) Şomajul voluntar, benevol, cînd persoana din motive subiective nu munceşte pentru că nu-şi găseşte un loc de muncă acceptabil preferinţelor lui.
6) Şomajul involuntar – persoanele apte de muncă nu pot lucra, fiindcă nu sînt locuri de muncă în zona respectivă.
7) Şomaj discontinuu – ce cuprinde persoanele care îşi întrerup temporar munca din motive familiale.
8) Şomajul sezonier apare în ramurile ce depind de factori naturali (agricultură, construcţie).
9) Şomajul total – cînd locul de muncă e pierdut.
10) Şomajul parţial constă în diminuarea activităţii de muncă a unei persoane, pentru că se reduce durata zilei de lucru sub cea legală, salariul micşorîndu-se respectiv. 11) Şomajul la negru, cînd cel înscris în statut oficial de şomer, beneficiind de indemnizaţii, prestează concomitent şi o activitate.