a) Caracterul specific uman, intenţional și conștient al educaţiei. Din definirea educaţiei ca fenomen pedagogic, constatăm că educaţia este atât un proces de transmitere, cât și un proces de învăţare, în interacţiune. Educaţia este un procese specific umane, ce aparţine numai omului; este un proces conștient (inteligibil, raţional, logic), intenţionat (cu un anumit scop, obiective, fi nalitate), activ și interactiv, care produce numeroase
achiziţii (acumulări) în planurile informativ și formativ, ceea ce constituie factorul esenţial al dezvoltării personalităţii.
b) Caracterul social-istoric al educaţiei. Caracterul social apare din faptul că educaţia se realizează în strânsă legătură cu relaţiile interumane, cu relaţiile sociale, cu mediul social în general. Caracterul istoric este determinat de faptul că educaţia se dezvoltă odată cu evoluţia societăţii.
-