Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
SISTEMUL DIGESTIV la MAMIFERE, ANGHEL RAZVAN - Coggle Diagram
SISTEMUL DIGESTIV
la MAMIFERE
Structura:
tub digestiv
cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
subțire, intestin gros, anus
glande anexe
glande salivare, ficat, pancreas
Cavitatea bucală și digestia bucală
sectorul de recepție a hranei
maruntirea și amestecarea hranei - dinții și limba
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
incisivi - taie hrana 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură data
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin chimice
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă digestiva
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
Faringele si esofagul
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca2+ activă la sugari
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
Intestinul subtire
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
prezintă plieri ale mucoasei
pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai digestiei
Glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
Ficatul – în dreapta stomaculuisub diafragm
format din lobi – lobuli
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
varsă în duoden prin canalul coledoc.
Pancreasul - sub stomac
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
Endocrină produce insulina și glucagonul
Digestia intestinala
conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil intestinal
mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
sucul pancreatic: conține enzime importante : proteolitice cum sunt
tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază ce hidrolizează proteinele
și rezultă 2-4 Aa (oligopeptide) sau chiar aminoacizi, enzimele sunt secretate în stare
lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
Absorbtia intestinala
este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre
care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
valvulele conivente (pliuri mari), vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al
celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei (epiteliul cilindric simplu), vascularizație
produșii finali ai digestiei sunt:
proteinele se transformă în aminoaacizi
glucidele se transformă în glucoză
lipidele se transformă în acizi grași și glicerol
ANGHEL RAZVAN