Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structură
tub digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
subțire, intestin gros, anus
glande anexe: - glande salivare, ficat, pancreas
Cavitatea bucală și digestia bucală
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4,
M-6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
dată
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
Faringele și esofagul
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică:
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca2+ activă la sugari
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
stomacul comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
de conținut și nu trece tot o dată.
Intestinul subțire:
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
prezintă plieri ale mucoasei – pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor
intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
digestiei
în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
Intestinul gros
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
Glande anexe
glande salivare, ficat, pancreas
Ficatul – în dreapta stomaculuisub diafragm
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
varsă în duoden prin canalul coledoc.
Pancreasul - sub stomac
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
duoden
Endocrină produce insulina și glucagonul
Digestia intestinală
conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil
intestinal
mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora
să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și
urinei
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
sucul pancreatic: conține enzime importante : proteolitice cum sunt
tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază ce hidrolizează proteinele
și rezultă 2-4 Aa (oligopeptide) sau chiar aminoacizi, enzimele sunt secretate în stare
inactivă și activate în intestin
lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
amilază pancreatică – amidon crud în maltoză
lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
amilază pancreatică – amidon crud în maltoză
sucul intestinal conține enzime proteolitice - oligopeptidaze – oligopeptide – aminoacizi
lipaza – grăsimi - acizi grași și glicerol
Dizaharide – maltaza, zaharaza, lactaza desfac maltoza, zaharoza, lactoza în monozaharide
glucoză, fructoză, galactoză
Absorbția intestinală:
este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre
care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
valvulele conivente (pliuri mari), vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al
celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei (epiteliul cilindric simplu), vascularizație
foarte bogată
produșii finali ai digestiei sunt:
proteinele se transformă în aminoaacizi
glucidele se transformă în glucoză
lipidele se transformă în acizi grași și glicerol