Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structură
tub digestiv
cavitate bucală
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei
dinții
alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
incisivii - taie hrana: 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana: 4- 2/2
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm: 4/4, M: 6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
dată
limba
structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice.
faringe
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofag
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia
stomac
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca 2+ activă la sugari
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
stomacul comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
de conținut și nu trece tot o dată.
intestin subțire
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu
prezintă plieri ale mucoasei
– pliuri mari (valvule conivente)
– vilozități intestinale ( denivelări în deget)
– microvilozități la polul apical al celulelor intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai digestiei
în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
intestin gros
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
anus
glande anexe
glande salivare
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
ficat
în dreapta stomacului
format din lobi – lobuli
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se varsă în duoden prin canalul coledoc
pancreas
sub stomac
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în duoden
endocrină produce insulina și glucagonul