Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structura
tub digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin
subțire, intestin gros, anus
glande anexe: - glande salivare, ficat, pancreas
Cavitatea bucală și digestia bucală:
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-
6/6
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
dată
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice.
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
Faringele și esofagul :
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică:
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca2+ activă la sugari
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
1
stomacul comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
de conținut și nu trece tot o dată.
Intestinul subtire
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
prezintă plieri ale mucoasei – pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor
intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
digestiei
în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
Intestinul gros:
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
Ficat
în dreapta stomaculuisub diafragm
format din lobi – lobuli
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
varsă în duoden prin canalul coledoc.