Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structura
Tub digestiv
Stomac
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
stomac unicameral
chim gastric - pastă omogenă
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca 2+ activă la sugari
stomacul comunică cu intestinul subțire prin orificiul pilor prin care trec părți mici
de conținut și nu trece tot o dată.
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
Intestin subtire
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
duoden, jejun, ileon
prezintă plieri ale mucoasei
pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
digestiei
în mucoasă - glande care secretă suc intestinal – apă, săruri, mucină,enzime
Esofag
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Intestin gros
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
Faringe
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
anus
Cavitate bucală,
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M-
6/6
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
la mamifere tinere apar dinții de lapte înlocuiți cu cei definitivi, de regulă o singură
dată
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice.
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
Glande anexe
Pancreas
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
duoden
sub stomac
Endocrină produce insulina și glucagonul
Ficat
primește sânge prin artera hepatică cu oxigen de la inimă – circulația nutritivă
vena portă aduce la ficat sânge de la intestine, pancreas, splină – circulația funcțională
format din lobi – lobuli
sângele se amestecă la nivelul lobulilor
în dreapta stomaculuisub diafragm
produce bila – prin canalele biliare se colectează în vezica biliară, când are loc digestia se
varsă în duoden prin canalul coledoc.
Glande salivale
Digestia intestinala
colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.
sucul pancreatic: conține enzime importante : proteolitice cum sunt
pigmenții biliari rezultați din degradarea hemoglobinei dau culoarea specifică fecalelor și
urinei
tripsină, chemotripsină, carboxipeptidază, elastază, colagenază ce hidrolizează proteinele și rezultă 2-4 Aa (oligopeptide) sau chiar aminoacizi, enzimele sunt secretate în stare inactivă și activate în intestin
bila : săruri biliare emulsionează grăsimile , le fragmentează în picături fine, asupra cărora
să poată acționa enzimele, activează lipaza și ajută la absorbția acizilor grași
lipaza pancreatică - grăsimile în acizi grași și glicerol
amilază pancreatică – amidon crud în maltoză
mucus cu rol protector, bicarbonat de natriu transformă conținutul acid în unul bazic
sucul intestinal conține enzime proteolitice - oligopeptidaze – oligopeptide – aminoacizi
conținutul din stomac – diluat ca o supă cu bila, sucul pancreatic, sucul intestinal – chil
intestinal
Dizaharide – maltaza, zaharaza, lactaza desfac maltoza, zaharoza, lactoza în monozaharide
glucoză, fructoză, galactoză
Absortia intestinala
proteinele se transformă în aminoaacizi
glucidele se transformă în glucoză
produșii finali ai digestiei sunt:
este favorizată de o serie de adaptări ale mucoasei intestinale și peretelui intestinal printre care: suprafață mare de absorbție datorită plierilor multiple ale mucoasei reprezentate de: valvulele conivente (pliuri mari), vilozitățile intestinale, microvilii de la polul apical al celulelor intestinale, grosimea mică a mucoasei (epiteliul cilindric simplu), vascularizație foarte bogată
lipidele se transformă în acizi grași și glicerol