Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Sistemul digestiv la mamifere - Coggle Diagram
Sistemul digestiv la mamifere
Structură:
tub digestiv
faringe
esofag,
cavitate bucală
stomac,
intestin subțire
intestin gros
anus
glande anexe
glande salivare
ficat
pancreas
Cavitatea bucală și digestia bucală:
sectorul de recepție a hranei
mărunțirea și amestecarea hranei - dinții și limba
dinții - alveole dentare la mamifere , la alte vertebrate sudați cu gingia
limba - structură musculoasă complexă care-i permite mișcări variate necesare
incisivii - taie hrana 8 - 4/4
caninii - sfâșâie hrana 4- 2/2
prinderii hranei rumegătoare, masticației, deglutiției
premolarii și molarii - mărunțesc hrana, specifici modului de hrănire, Pm 4/4, M 6/6
recepționează - stimuli mecanici, termici, gustativi
în timpul digestiei bucale au loc transformări:- mecanice, fizice și mai puțin
chimice.
6 glande salivare: parotide, submandibulare și sublinguale
saliva conține: apă mucus,ioni minerali, substanță bactericidă (lizozim), enzimă
digestivă - amilază salivară (ptialina) care hidrolizează amidonul preparat;
zilnic se produc între 500-1500 ml de salivă
Faringele și esofagul
faringele este segmentul unde se întâlnesc căile digestive și respiratorii
peretele faringelui – prezintă musculatură striată pentru deglutiție
esofagul tub flexibil, legătura dintre faringe și stomac se face prin orificiul cardia.
Stomacul și digestia gastrică:
mamifere fitofage – stomac mare hrana voluminoasă săracă în substanțe nutritive
stomac unicameral
în partea superioară a cavității abdominale sub diafragmă
rumegătoarele- 4 camere: burduf(ierbar - bacterii simbionte), ciur, foios,cheag
digestia gastrică începe cu acumularea în stomac a bolurilor alimentare
chim gastric - pastă omogenă
sucul gastric: - apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric, enzime
enzime: pepsina - hidrolizează proteinele – aminoacizi – albumoze și peptone
pepsina inactivă – pepsinogen
labfermentul coagulează laptele în prezența Ca 2+ activă la sugari
lipaza gastrică – acizi grași și glicerol
acidul clorhidric distruge bacteriile, împiedică descompunerea alimentelor în
stomac , activează enzimele
Intestinul subțire:
duoden, jejun, ileon
duodenul este fixat de organele vecine și realizează digestia, restul este liber cu îndoituri
(anse)
la carnivore - scurt, fitofage - lung, omnivore - mediu.
prezintă plieri ale mucoasei – pliuri mari (valvule conivente)
vilozități intestinale ( denivelări în deget)
microvilozități la polul apical al celulelor
intestinale(vilozități 0,5-1mm h) care realizează absorbția nutrimentelor, produșii finali ai
digestiei
Intestinul gros:
între intestinul subțire și gros un sfincter și o valvulă care permite trecerea într-o direcție
cecum, colon, rect, anus.
cecum mare la iepure, la om redus - prelungire apendice
Glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas
Pancreasul - sub stomac
prezintă 2 structuri exocrină produce suc pancreatic care se varsă prin canalul coledoc în
duoden
Endocrină produce insulina și glucagonul