Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
simbolism - Coggle Diagram
simbolism
trăsăturile simbolismului
numele simbolism provine de la cuvântul simbol care desemnează unui obiect sau imagine o anumită semnificație și emoție
astfel putem spune ca simbolismul se bazează pe folosirea simbolului pt a înlocui comunicarea directa și explicită a unor emoții, în care elementul concret primește o semnificație și exprimă o emoție
ex plumb, lacustra
noua sensibilitate care alcătuiește imaginarul artistic care transmite nevroză, angoasă, tristețe, preferința pt morbid și bizar și percepția efemerului dusă la extrem
folosirea corespondențelor în care se folosesc mai multe elemente precum obiecte, culori, mirosuri și elemente muzicale pe baza căruia se comunică sentimentele
inovațiile de tip prozodic în care se renunța la utilizarea clasică al versului, acesta fiind înlocuit cu versul liber și poezia cu formă fixă de tip sonet, rondel, gazel
cultivarea muzicalității versurilor prin utilizarea repetițiilor, refrenului și figurilor de stil (asonanțe, aliterații precum și prețuirea muzicii, fapt înțeles prin corespunderea unui instrument muzical fiecărui sentiment
promovarea conceptului de poezie pură adică eliberarea poeziei de orice este banal și retoric
temele favorite ale simboliștilor fiind singurătatea, iubirea, moartea, timpul, distrugerea universului și condiția nefericită a autorului care trăiește într o societate care nu l va înțelege niciodată
principalele motive și teme
motivul singurătății
este asociat cu spațiul camerei, a casei, parcului sau chiar orașul pustiu în care poetul este însingurat
motivul orașului de provincie
a târgului, mahalaua fiind bântuita de o lume bolnăvicioasă, aflată în descompunere, orașul fiind prezentat ca un loc înspăimântător la capătul căruia, de regulă, se găsește abatorul privit ca pe un câmp de execuție
tema naturii
natura nu mai simbolizează, precum la eminescu, locul în care cuplul își găsește împlinirea sentimentului de iubire, ci este mai degrabă un spațiu obsedant, care provoacă disperare, crează sentimente apăsătoare, isterie și nevroză
tema iubirii
nu mai este un sentiment înălțător și nici iubita un prototip de frumusețe, ea este o fecioară palidă care cântă muzică funerară. În poezia ,,Decembre,, totuși aceasta reprezintă un refugiu, unde poetul își găsește adăpost și ocrotire
G. Bacovia (1881-1957) este reprezentantul simbolismului românesc, un creator de atm în care predomină angoasa, nevroza și dezolarea
în toate poeziile bacoviene plutește tristețea iar spaima de neant devine obsedantă. Influențele simboliste se concretizează la Bacovia prin nevroza, spaima de moarte, cromatica și predilecția pt muzică
cele mai multe motive din lirica simbolista care apar în poeziile bacoviene sunt plumbul, ploaia, orașul de provincie, somnul, frigul și solitudinea
G. Bacovia se definește a fi poetul al
toamnelor
reci și umede, al
iernilor
care crează impresia de sfârșit de lume, al
verilor
toride în care cadavrele intra în descompunere și al
primăverilor
iritante și nevrotice
curent literar apărut la sfârșitul sec XIX în Franța și Belgia, răspândindu-se mai târziu și în Europa, acesta reprezentând începutul poeziei moderne
a apărut ca o reacție împotriva romantismului, termenul de simbolism intrând în circulație în anul 1886 atunci când scriitorul Jean Moreau publică articolul numit ,,Le Symbolisme,, în revista ,,Le Figareux,,
în literatura româna apare aproape simultan cu cel din Europa, teoreticianul simbolismului românesc fiind A. Macedonski care publică în anul 1894 un articol intitulat ,,Poezia modernă,,
particularități ale simbolismului în opera bacoviană
în opera bacoviana simbolismul se manifestă plenar, prin muzicalitate, cromatică, utilizarea simbolului și corespondențelor
muzicalitatea
sugerează stări a eului liric prin
instrumente muzicale (goarnă, țambal)
compoziții muzicale (simfonie, vals, fanfara)
diverse zgomote (plânset, oftat, șoapte)
sugestia sonoră este foarte importantă datorita sentimentelor pe care le exprimă: vioara exprimă emoții grave, flautul= singurătatea și fanfara= monotonia și nevroza
simbolul
are o funcție sugestivă importantă oferind posibilitatea unei interpretări multiple
cromatica
sugerează stări sufletești
verde crud, roz, albastru = stare de nevroză negru și roșu = moartea/ tuberculoza (toate combinate alcătuind un tablou sumbru)
violet = tristețea sfâșietoare, cangrena, frigul
galben = depresia, maladivul, mizeria
corespondențele
surprind legătura care se stabilește între obiecte și oameni, natură și sentimente (plumbul prin calitățile lui precum greutate, sonoritate sugerează apăsarea sufletească, instabilitatea psihică)
cele 3 elemente semnificative din opera bacoviană care pot provoca moarte și dezintegrarea universului sunt:
focul
care pârjolește totul
apa
care descompune și amenință
vântul
care pătrunde peste tot și poate devenii violent cauzând dezastre