Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
DJ (Capitolul VIII. Reconstrucția dreptului, Capitolul V. Teoriile…
DJ
Capitolul VIII. Reconstrucția dreptului
Introducere
Critica pozitivismului
Rolul judecătorului
Legitimitatea
Școala italiană de drept
I. Ronald Dworkin
Altă transformare a pozitivismului
Dreptul
Normă juridică
Rolul important
Definiția dreptului
Două reguli de interpretare
Regula convenienței
Regula valorii
Procesul de interpretare
Elaborarea dreptului
Conceptul de justiție
Rolul judecătorului
Ideea de morală
Morala politică
Politica
Distincția între politică și principii
II. Jurgen Habermas
Reconostrucția dreptului
Îl critică pe Max Weber
Drepturile politice
Dreptul
Justificare materială
Dreptul ca mijloc de integrare socială
Modelul de justiție procedurală
III. Școala italiană a dreptului
Îmbinarea a două teorii
Ce este dreptul?
Norma juridică
Tendință nouă
Creatorul normei
Concepție postanalitică a dreptului
Capitolul V. Teoriile idealiste
Introducere
I. Neokantianismul. Giorgio del Vecchio și R. Stammler
Pozitivism critic
Cercetare fenomenologică
Principiul de justiție
Idealul de drept
Conceptul de drept
Demarcație între drept și morală
Rudolph Stammler
II. Fenomenologia dreptului
Întoarcerea
Două tendințe
Metoda fenomenologică
Eidos cu caracter generic
Eidos cu caracter general
Eidos cu caracter particular
A. Curentul axiologic
Edmond Husserl
Doctrina
Continuitate
B. Existențialismul juridic
Problema dreptului
Valori
Categorii de izvoare
Capitolul VI. Reabilitarea dreptului natural
Introducere
I. Criza modernismului. Leo Strauss
Leo Strauss
Istoricismul
Poziția centrală
Doctrina liberală
Școala germană
Respectarea dreptului contrar valorilor
Validitatea normelor juridice
Concepția școlii germane
Școala anglo-saxonă
Existența unui drept superior
II. Declinul modernismului în concepția lui Michel Villey
Dreptul natural
Nou realism juridic
Două critici majore
Doctrina lui Villey
Criticată
3 probleme
Separarea dreptului de morală
Orientare nouă
Capitolul IX. Concepte juridice fundamentale și evoluția lor în gândirea juridică
I. Conceptul de proprietate
Conținutul conceptului de proprietate
Cicero
Gândirea juridică creștină
Sfântul Toma
Școala Dreptului natural
Concepția se schimbă
Codul civil francez
Adoptarea anumitor măsuri
II. Conceptul de contract
Noțiunea de contract
Teoria autonomiei de voință
Omul nu face față singur societății
Originile
Forța obligatorie
III. Conceptul de răspundere juridică
Fundament
Conceptul general de răspundere
Fudamente morale
Capitolul X. Bioetica și dreptul
Introducere
Biodrept
Terminologie
Acest termen
În anii 60
Dublă dimensiune
Demnitate umană
Fundamentul juridic
I. Curente privitoare la bioetică
Fundamente ale biioeticii
Curentul constructivist
Libertatea de alegere
Rolul dreptului
Responsablitatea
Acțiunile indivizilor
Curentul esențialist
Legitimitatea normei de drept
Consecințele unei decizii
Știința
Rolul dreptului
Pericol
Legiuitorul
Mai multe situații noi
II. Provocări juridice ale bioeticii
Probleme
6 aspecte
Misiunea
Conciliere
Dreptul la viață
Controlul statului
Libertatea de exprimare
Statul
Rolul statului și al dreptului
Orice act individual
Bioputere
Dreptul
Problema echilibrului
Limitele bioeticii
II. Dreptul și justiția în antichitate
Secțiunea I. Grecia Antică
I. Definiția dreptului
Platon
Definiția dreptului
Dikaion
Prima misiune a dreptului
Regimul constituțional just
Dreptul nu se diferențiază de morală
Aristotel
Drept -> Justiție
Distributivă
Comutativă
Sensuri diferite dikaion
II. Izvoarele dreptului
Platon
Dikaion - drept
Natura
Elementul religios
Aristotel
Două mari surse ale dreptului
Elemente de drept constituțional
Dreptul natural
III. Teoria legilor pozitive
Platon
Caracter normativ
Legea scrisă
Justiția filosofului-rege
Scopul legii și obiectul de reglementare
Tipuri de guvernământ
Aplicarea legii scise
Aristotel
Necesitatea legilor
Puterea legislativă sau judecătorească
Limite ale puterii legilor
Secțiunea a II-a. Roma Antică
I. Influența greacă și principiile dreptului roman
Influența stoicismului roman
Conținutul dreptului moral clasic
Platon
Neoplatonismul
Aristotel
Natura ca izvor de drept
II. Cicero
Influențat de scepticism
Definiția legii naturale
Moștenirea greacă
Fundamentul dreptului
Ameliorarea dreptului natural
Dreptul natural comun
Ius gentium și ius naturale
Cetățenia
Egalitatea între cetățeni
Substanța cetățeniei
III. Formarea dreptului modern
I. Rolul creștinismului în formarea dreptului. Evul mediu
Doctrina juridică a Sfântului Augustin
I. Teoria legilor profane
Două principii
De civitate Dei
Proveniența dreptului
Respectarea legilor profane
Justificarea respectării legilor profane
Jusificarea respectării legilor terestre
Doctrina diferită
II. Conținutul dreptului. Teoria izvoarelor dreptului
Sensul noțiunii de justiție în concepția Sfântului Augustin
Trăsături ale justiției creștine
Caracter subiectiv
Scop perfecțiunea
Lipsa sancțiunii
Coexistența cu dreptul laic
Concilierea cu dreptul laic
Conținutul dreptului
Izvoarele dreptului
Dreptul natural
Legea lui Moise
Legea lui Hristos
Conduce oamenii spre justiție
Credința
Întâietatea textelor divine
III. Teoria statului
Baza statului
Evoluția statului creștin
3 sisteme de drept
Concepția despre drept și lege a Sfânului Toma d'Aquino
I. Noi semnificații ale Teoriei dreptului natural
Distincția dintre dreptul natural și dreptul pozitiv
Legile omenești pozitive
Necesitatea legii omenești
Continuitatea legii
Calitățile legii
Autoritatea legii
Originea legii
Definiție a legii
Confundarea termenului drept
II. Crearea și evoluția dreptului
Summa theologiae
Semnificația termenului drept
Legea supremă
Tripticul sistemului dreptului divin creștin
Izvoarele dreptului
Legea nouă
Distincție între legea creștină și drept
Teoria dreptului natural
Suveranitatea
Regele
Dreptul privat
Instituția căsătoriei
Concluzie
II. Laicizarea dreptului
I. Teoria contractului social și Teoria separației puterilor
A. Influențe asupra teoriei statului
Hugo Grotius
Crearea fiecărui stat
Forma pactului
Valoare defintivă
Thomas Hobbes
Contract social
Statul este totalitar
Singura sursă a dreptului
John Locke
Stare de natură
Liberalism politic
Scopul statului
J. J. Rousseau
Teoria contractului social
Voință generală
B. Definiția dreptului
Grotius
Pacea
Dreptul natural
Hobbes
Legea
Distincția de pozitivism
Suveranitate absolută
Scopul legilor
John Locke
Rousseau
Generalizare colectivă
Perspectiva asupra particularului
Legea este rațională și legitimă
Transfigurează dreptul natural
Nu este pozitivist
II. Concepția lui Kant cu privire la drept
Separare a dreptului de morală
Necesitatea conviețuirii
Dreptul pozitiv
Distincția dintre dreptul natural și dreptul pozitiv
Valori juridice
III. Drepturile inalienabile ale omului
Afirmare
3 probleme
Omul natural și omul politic
Cine proclamă drepturile omului
Conceptul-cheie
Scopul suprem
Metodele
Conținutul fericirii publice
Autolimitarea statului
Cerc vicios
Libertatatea conștiinței
Dreptul de proprietate
Justificarea proprietății
Conceptul conex proprietății
IV. Raționaliștii moderni
Hegel
Se opune doctrinei antice
Drepturile omului
Adeptul proprietății private
Pozitivismul juridic
Curentul pozitivist și idealist
Doctrina pozitivistă
Școala exegezelor
Școala engleză
Gândirea juridică engleză
Jeremy Bentham
Lege
John Austin
Școala germană
Originea dreptului
Sistem rațional al drepturlor naturale
Savigny
Dreptul
Capitolul IV. Criza dreptului
Secțiunea I. Juridicizarea dreptului și etatizarea dreptului
Introducere
Teoriile formaliste
Pozitivismul juridic german
Două obective majore
Sistematizarea științei dreptului
Autonomia conceptelor dreptului
I. Juridicizarea dreptului. Teria normativistă
Critică concepția tradițională
Ideea centrală
Concepție normativistă
Teza separației dreptului de morală
Teoria pozitivistă
Kelsen critică această teorie
Teoria normativistă propriu-zisă
Sistem de norme ierarhizate
Validitatea Constituției
Teoria dreptului natural
Dreptul pozitiv vs dreptul natural
Validitatea ordinii juridice
Obiectul științei dreptului
II. Etatizarea dreptului. Pozitivismul juridic
Statul
Carre de Malberg
Doctrina sa
Ideea dominantă
Celălalt pol
Ordinea de drept
Ierarhie a autorităților
Constituirea puterilor statale
Secțiunea a II-a. Teoriile antiformaliste
I. Decizionismul juridic
Fondatorul
Existența normei
Disocierea făcută de Kelsen
Ordinea de drept
Starea excepțională
Schmitt critică doctrina liberală
Statul-legiuitor
II. Școala liberului drept
Francois Geny
Teze fundamentale
A. Decăderea legii
Neconcordanță
Izvoarele dreptului
Daturi reale
Daturi istorice
Daturi raționale
Daturi ideale
Caracterizare izvoare
B. Cercetarea liberă a dreptului
Scop
Dualism metodologic
III. Realismul american
Fondatorul
Concepția instrumentalistă
Teza nedeterminării
Teoria comportamentalistă
Teza anticonceptualistă
IV. Realismul scandinav
Reprezentant
Forța obligatorie a normei
Sein vs Sollen
V. Sociologia dreptului
Scopul dreptului
Max Weber
Ordinea de drept
VI. Pluralismul juridic
Maurice Hauriou
Leon Duguit
Statul
Capitolul VII. Neopozitivismul juridic.
I. Conceptul de drept și structura sistemului juridic. Concepția lui H.L.A. Hart
Preocupare centrală
Normele juridice
Aplicarea regulii de drept
Obligația de obediență
Izvoarele dreptului
Structura sistemului de drept
Sistemul de drept
Validitatea ultimei norme
Obediență față de Constituție
Eficacitatea normei
II. Negarea jusnaturalismului. Doctrina lui Neil MacCormick
Neopozitivismul juridic
Jusnaturalismul
Normativismul pur
Propozițiile normative
Ordinea juridică
Neoinstituționalismul