Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Cap4. Dimensiunea psihologica si dimensiunea sociala - Coggle Diagram
Cap4. Dimensiunea psihologica si dimensiunea sociala
Dimensiunea psihologica
Elementele specifice sunt cunoaşterea, respectarea şi exploatarea particularităţilor individuale şi de vârstă ale elevilor.
Capacitatea de lucru a elevilor
în clasă este elementul integrator pentru aceasta dimensiune. Aceasta dezvolta capacitatea de invatare si perseverenta elevului.
Vointa
Voinţa, reprezintă capacitatea fiinţei umane de a depăşi obstacolele care o împiedică în atingerea unui obiectiv stabilit şi ţintit.
Dacă elevul va fi sprijinit
acesta isi va dezvolta voinţa prin perseverenţă este foarte importanta înţelegerea faptului că putem învăţa şi din greseli.
Voinţa este legată de experienţe emoţionale pozitive, experiente unde copilul se simte apreciat. Voinţa începe cu a vrea şi continuă cu a face.
Voinţa se formează şi prin puterea exemplului.
Problema gestionării eşecului este foarte
importantă, copiii trebuie sa fie încurajaţi să înfrunte şi greutăţile.
Copii trebuie sa stie ca pentru orice problema exista o solutie si trebuie sa privim cu optimism rezolvarea.
Dimensiunea sociala
Metode şi tehnici de cunoaştere a sintalităţii colectivului.
Formarea unor competenţe sociorelaţionale este determinaată de convingere, caracteristică susţinută de voinţă, relaţii de simpatie si obiective comune,
Dinamica permanentă a grupului–clasă susţinută de profesorul–manager cu strategii interactive poate constitui un factor de susţinere a procesului de predare–învăţare şi de întreţinere a unui climat favorabil de dezvoltare
Personalităţile diferite ale elevilor din grupul clasă sunt capabile să se completeze, să se influenţeze şi să se modeleze unele pe altele.
Cunoaşterea personalităţii fiecărui elev şi cunoaşterea sintalităţii colectivului din care face parte sunt două acţiuni care deşi se completează reciproc, nu se confundă, nu folosesc aceleaşi metode.
La dimensiunea psihologica apelăm la noţiunea de personalitate, pentru cea socială ne referim la sintalitate, aceste două dimensiuni îmbinându‐se
armonios în realitatea noastră.
Caracteristici ale clasei ca grup social
Formarea unor competenţe sociorelaţionale este determinată de convingere, caracteristică susţinută de voinţă, relaţii de simpatie.
Dinamica permanentă a grupului–clasă susţinută de
profesorul–manager cu strategii interactive poate constitui un factor de susţinere a procesului de predare–învăţare şi de întreţinere a unui climat favorabil de dezvoltare.
Structura grupului, compoziţia şi organizarea, dacă
scopurile au fost bine înţelese de elevi, dacă profe‐
sorul, în calitate de manager a stabilit
împreună cu elevii săi ţinte dezirabile şi obiective afective care să contribuie la realizarea lor.
Relaţiile educaţionale şi interacţiunile dintre membrii grupului–clasă;
Numărul de elevi dintr‐o clasă, de obicei este indicat să nu depăşească
25 de elevi.
Clasa de elevi este un
grup social care se referă la: structură, sintalitate şi problematica liderilor.
Termenul de sintalitate are legătură cu totalitatea particularităţilor esenţiale, edificatoare pentru profilul moral al unui grup care evidenţiază personalitatea unui grup.
Metode şi tehnici de cunoaştere a sintalităţii colecti‐
vului de elevi:
chestionarul, metodă ce presupune răspunsuri la
întrebări care privesc aspecte concrete referitoare la
colectiv
observaţia psihologică este înregistrarea şi prelucrarea datelor despre membrii colectivului, obţinute în urma unui contact nemijlocit
tehnicile sociometrice, instrumente ce măsoară inten‐
sitatea relaţiilor interpersonale din colectiv şi dinami‐
ca.
metoda scărilor de opinii şi atitudini, variantă a ches‐
tionarului.
metoda aprecierii obiective a personalităţii –valorifică
aprecierile pe care elevii înşişi le fac asupra propriilor
colegi
Problematica liderilor
Statutul de lider se configurează:
formal/oficial – investit în mod deliberat, de către colectivîmpreună cu dirigintele clasei
informal, ca urmare a restructurării relaţiilor interpersonale din colectiv
Relaţiile care se stabilesc între membrii unui colectiv de
elevi se împart în două structuri: una formală, care se referă la
implicarea elevilor cu roluri şi responsabilităţi, informală, bazată pe afectivitate, pe legături de simpatie, antipatie sau indiferenţă
Colectivul de elevi se prezintă ca un organism microsocial cu o dinamică proprie cu o evoluţie ondulatorie a relaţiilor de la nivelul clasei, care coincide unor etape socio‐afective distincte: etapa evaluării interpersonale, etapa constituirii şi închegării colectivului , etapa stabilizării şi recunoaşterii.
Functii
menţinerea coeziunii colectivului
concentrarea eforturilor în vederea
îndeplinirii sarcinilor