Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare - Coggle…
Elemente de fizică a nucleului atomic.
Particule elementare
Nucleul atomic:caracteristicile fizice şi structura
Numărul întreg apropiat de valoarea numerică a masei nucleului exprimată în unităţi atomice de masă se numeşte
număr de masă (A)
.
1 u = 1,66 · 10–27 kg
Izotopii
sunt atomii aceluiaşi element chimic, au acelaşi număr atomic Z, dar nucleele lor au mase diferite, adică numerele de masă A sunt diferite.Proprietăţile chimice ale izotopilor sunt aproximativ aceleaşi, ceea ce demonstrează că şi învelişurile lor electronice sunt la fel. Ca rezultat, toţi izotopii unui element ocupă în tabelul periodic al elementelor chimice acelaşi loc.
Au fost identificate particulele constituente ale nucleului atomic:
protonul
(1 1)p. şi
neutronul
(1 0) n. Ele poartă un nume comun – nucleoni.
Nucleul elementului chimic este compus din A nucleoni, dintre care Z sunt protoni şi N = A – Z sunt neutroni.
Forțele nucleare. Energia de legătură a nucleului
Se numeşte
energie de legătură
a nucleului mărimea fizică egală cu lucrul minim ce trebuie consumat pentru descompunerea nucleului în protoni şi neutroni separaţi.
Diferenţa dintre suma maselor protonilor şi ale neutronilor ce formează nucleul şi masa acestuia se numeşte *defect de masă (∆m).
Proprietăţile forţelor nucleare
Forţele de atracţie nucleară nu depind de sarcinile electrice ale nucleonilor.
Forţele nucleare au rază de acţiune mică.
Forţele nucleare sunt forţe de atracţie.
Forţele nucleare au caracter de saturaţie. :
Forţele nucleare sunt cele mai puternice forţe cunoscute în natură.
Forţele care menţin nucleonii împreună în componenţa nucleului sunt numite
forţe nucleare
.
Energie de legătură pe nucleon:
Radioactivitatea
La dezintegrarea α
elementul radioactiv se transformă într-un element situat cu două căsuţe mai la stânga, adică spre începutul sistemului periodic al elementelor.
Prin dezintegrare β
elementul radioactiv se transformă în elementul situat în căsuţa vecină din dreapta, adică se deplasează cu o căsuţă spre sfârşitul sistemului periodic.
Radioactivitatea
este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Razele γ
se emit la tranziţiile nucleelor din stări excitate în cea fundamentală atât în cazul dezintegrărilor α, cât şi în cel al dezintegrărilor β.
Constanta radioactivă λ
este egală cu raportul dintre partea de nuclee radioactive care au dezintegrat într-un interval de timp şi mărimea acestui interval.
Link Title
Numărul de nuclee radioactive se micşorează exponenţial cu timpul.
Totalitatea izotopilor care dezintegrează până la izotopul stabil este numită serie sau familie radioactivă.
Reacţiile nucleare
Energia de reacţie
Reacţiile nucleare
reprezintă transformările unor nuclee în altele ca rezultat al interacţiunii cu diferite particule sau nuclee.
Neutronii provoacă fisiunea nucleelor de uraniu
divizarea lor în câte două fragmente ce
prezintă nuclee ale unor elemente mai uşoare.
Reacţie în lanţ
este numită reacţia în care neutronii rezultaţi din fisiunea nucleelor stimulează fisiunea altor nuclee.
Cantităţi mari de energie se degajă la sinteza nucleelor situate la începutul sistemului periodic prin
fuziunea (contopirea) nucleelor
mai uşoare.
Masa minimă de substanţă la care are loc reacţia în lanţ se numeşte
masă critică
.
Detectoare de radiaţii ionizante
Camera cu ceaţă (Camera Wilson)
Contorul cu scintilaţii
Contorul cu descărcare elctrică în gaze (Geiger-Muller)
Metoda emulsiilor fotografice
Camera cu bule
