Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Elemente de fizica cuantica. Elemente de fizica a atomului. - Coggle…
Elemente de fizica cuantica. Elemente de fizica a atomului.
Radiaţia termică.
Ipoteza cuantelor
În stare stabilă–
stare fundamentală
, energia atomului este minimă.
Stare de excitare
este când atomul trece din starea fundamentală într-o stare cu energie mai
mare.
Radiaţia emisă de corp pe seama energiei sale interne este numită
radiaţie termică.
Spectrul radiaţiei electromagnetice emise de corpurile încălzite este continuu.
Corpul care absoarbe absolut toată radiaţia incidentă pe suprafaţa lui este numit corp absolut negru.
În condiţia de echilibru termic, corpul care emite multă energie, de asemenea, absoarbe mai multă energie.
legea lui Kirchhoff pentru radiaţia termică
Corpurile emit şi absorb energia radiaţiei nu în mod continuu, adică în orice cantităţi, ci în mod discret, în cantităţi multiple unei energii minime.
Ipoteza cuantelor
h = 6,625 · 10˄–34 J · s constanta lui Planck.
Efectul fotoelectric extern
Emisia electronilor de către corpurile solide şi cele lichide sub acţiunea radiaţiei electromagnetice a fost numită
efect fotoelectric extern.
Ec, max = eUf.
Uf
este numită tensiune de frânare sau de stopare.
Legea întâi a efectului fotoelectric
: intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este direct proporţională cu fluxul de energie al radiaţiei incidente
pe catod când frecvenţa ei rămâne constantă.
Legea a doua a efectului fotoelectric:
energia cinetică maximă a fotoelectronilor este în funcţie liniară de frecvenţa radiaţiei electromagnetice incidente şi nu depinde de fluxul de energie al acestea.
Legea a treia a efectului fotoelectric:
efectul fotoelectric extern se produce numai dacă frecvenţa radiaţiei incidente nu este mai mică decât cea de prag ν0, specifică fiecărui metal.
Legea a patra a efectului fotoelectric:
efectul fotoelectric extern este lipsit de inerţie.
Energia fotonului este egală cu energia cuantei
εf = hν
.
Ecuaţi alui Einstein pentru efectul fotoelectric extern
Ec = hν – L.
Ec, max = eUf
Presiunea luminii,dualismul
Lumina soarelui care cade pe o suprafata de oglinda de 1m^2 actioneaza asupra acesteia cu o forta de 4,1*10^-6 N
Natura luminii s-adovedit a fi complexă, purtând un caracter dual: undă–corpuscul
p = (1 + R) w
„Proprietăţile «ondulatorii» şi «corpusculare» nu se întâlnesc niciodată separat; ele reprezintă laturi diferite ale unora şi aceloraşi fenomene”.
Unda luminoasă ce cade perpendicular pe suprafaţa corpului produce presiune determinată de forţa electromagnetică (F).
Fenomene în care se manifestă structura compusă a atomului
Dispersia luminii
este fenomenul de descompunere prin refracție a luminii albe în fascicule de lumină colorate diferit.
Gazele absorb radiaţii având lungimi de undă egale cu cele
ale radiaţiei pe care o emit.
Spectrele descrise mai sus – continue, de linii şi de benzi – se obţin în urma descompunerii radiaţiei emise de corpurile respective la propagarea ei prin prismă şi se numesc
spectre de emisie.
Spectrele emise de gazele moleculare reprezintă sisteme de linii spectrale grupate în benzi separate una de alta şi sunt numite
spectre de bandă
Spectrele emise de atomii excitaţi sunt numite
spectre de linii.
Totalitatea liniilor întunecate pe fondul spectrului continuu constituie
spectrul de absorbţie.
Experimentul lui Rutherford. Modelul planetar al atomului & Modelul atomului după Bohr
Conform acestui model, atomul este format din nucleu, în care este concentrată sarcina pozitivă, și electroni care se rotesc în jurul nucleului pe orbite circulare, asemeni planetelor în Sistemul Solar.
