Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Basmul cult - Coggle Diagram
Basmul cult
Reper 1: încadrare în realismul țărănesc
tendinta hiperbolizanta
narator partial obiectiv
personajul principal lipsit de puteri supranaturale
definiție +trăsături
Basmul este creația epică/narativă, de dimensiuni relativ ample, în care întâmplările reale se împletesc cu cele fantastice, fiind săvârșite atât de personaje reale, cât și de cele cu puteri supranaturale, care reprezintă forțele binelui și forțele răului, din a căror confruntare binele iese întotdeauna învingător.
Trăsăturile basmului popular
● Prezența cifrelor și a obiectelor magice;
● Prezența întâmplărilor reale și a celor fantastice;
● confruntarea dintre bine și rău;
● tema este reprezentată de triumful binelui asupra răului;
● împletire real-fabulos;
● formule narative tipice (inițiale, mediane, finale);
● acțiunea este plasată în illo tempore (atemporalitatea și aspațialitatea acțiunii);
● motive narative (împăratul fără moștenitor, trei frați/ fete de împărat, superioritatea mezinului, drumul, probele, supunerea prin vicleșug, nunta, moștenirea tronului etc.);
● subiectul este dezvoltat sub forma unui lanț de acțiuni convenționale (schema tipică a basmului: situația inițială de echilibru, factorul perturbator/ lipsă, acțiunea reparatorie, pedepsirea răufăcătorului, răsplata eroului);
● personajele realiste, fantastice, animaliere, înzestrate cu puteri supranaturale;
● protagonistul, antagonistul, donatorii/furnizorii, ajutoarele/ auxilii.
date operă și autor
1877, revista Convorbiri literare
basm cult - originalitate
specificul artei narative
: narațiunea se împletește cu dialogul (caracterizează personajele și creează tensiune epică) și descrierile sugestive (individualizarea personajelor prin portretele fizice și morale)
oralitate
(imitarea particularităților limbii vorbite - termeni populari, regionali, proverbe, zicători, expresii, locuțiuni): Dă-i cu cinstea să peară rușinea, La plăcinte înainte, la războiu, înapoiu)
umor
(ironie, zeflemisire, porecle): tare mi-ești drag, te-aș vârî în sân, dar mi-e că nu încapi de urechi.., farfasiți, mangosiți, mâncărică, băuturică
umanizarea și localizarea fantasticului
(personajele fantastice amintesc de o lume reală, humuleșteană, contemporană autorului)
caracter de bildungsroman
(se urmărește aventura eroului și maturizarea sa)
Reper 3: 2 elemente de structură...
cifre magice, obiecte miraculoase, lanț de acțiuni convenționale, motive narative specifice, clasificarea personajelor
particularitățile operei lui Creangă - particularizarea formulelor tipice
Reper 2: tema + 2 secvențe comentate
triumful binelui asupra răului, dublată de parcurgerea drumului maturizării pentru a dobândi valori morale
tăierea capului și pedepsirea spânului - este ultima treaptă a iniţierii, având semnificaţia morţii iniţiatice şi a renaşterii în ipostaza împăratului
coborârea în fântână - Harap-Alb experimentând o moarte simbolică ce marchează începutul noviciatului, pecetluit cu un jurământ de onoare; sugereaza o moarte simbolica la care este supus feciorul de crai, incheierea unei etape a vietii lui din care apoi va aparea un om care va lupta pentru a-si castiga identitatea
încheierea: este un basm cult, având ca particularități reflectarea viziunii despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor, umorul și limbajul specific