Please enable JavaScript.
Coggle requires JavaScript to display documents.
Psihologia medicală a vârstelor și sexelor - Coggle Diagram
Psihologia medicală a vârstelor și sexelor
Dezvoltarea umană nu este uniformă, liniară şi nici continuă ci, dimpotrivă, neliniară, în salturi, discontinuă, cu stagnări şi mici regresii dar cu rezultantă ascendentă.
Acest fapt a dus la conturarea unor etape, perioade sau cicluri ale dezvoltării şi, implicit, ale vieţii, perioade cu specificitate, privind următoarele aspecte:
Ritmurile dezvoltării
În copilărie sunt foarte rapide şi scad în rapiditate pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul naşterii
Apariţia unor caracteristici fizice
Dentiţia
Caracterele sexuale
Apariţia unor biliăţi psiho-motrice şi apoi psihice
Mersul
Apucatul
Limbajul
Gândirea abstractă
Conştiinţa
Identificarea de sine
Tipurile acvităţii
Producţia şi creaţia la maturitate
Jocul în copilărie
Învăţarea în copilărie şi adolescenţă
Rolurile sociale
De elev
De îndrăgostit
De soţ
De muncitor
Dinamica specifică
Mai accentuată în tinereţe
Mai scăzută la maturitate şi bătrâneţe
Tulburări specifice de adaptare
Inadapabil sau greu adaptabil la serviciu, la școală
În general, se acceptă următoarea etapizare (ciclicitate) şi subetapizare a vieţii omului:
Copilăria (0 – 20 ani) cu etapele mai importante:
Sugar, (inclusiv embriogeneza),(0-1an)
Antepreşcolar şi preşcolar (1 - 7 ani)-(prima şi a doua copilărie)
Școlarul mic-(7 – 10 ani)-(a treia copilărie)
Școlarul mijlociu-(puberul) (11 – 14 ani)-(pubertatea)
Școlarul mare-(adolescentul)(15 – 18 / 20 ani)-(adolescenţa)
Copilăria este perioada cu cel mai susţinut ritm de dezvoltare, când se formează cele mai importante structuri psihico-motrice şi apoi predominant psihice şi psihocomportamentale şi acţionale, care servesc la adapare.
Întâlnim, mai des, în această perioadă, în afara “bolilor copilăriei” următoarele boli, suferinţe sau tulburări:
Bolile copilăriei
Rujeola
Rubeola
Tusa convulsuvă
Tulburările de dezvoltare
Fizică
Nanism
Giganism pe fond dinamic sau metabolic
Cifoze
Lordoze
Scolioze
Psihică
Întârzieri sau chiar opriri în dezvoltarea unor procese, funcţii sau structuri mai complexe
Întârzierile în dezvoltarea mintală
A limbajului
Autismului infantil
A afectivităţii
Motivaţiei şi voinţei ce vor genera tulburări de comportament, de adaptare şcolară şi socială
Dezvoltări dizarmonice de personalitate
Tulburările nevrotice din pubertate şi adolescenţă
Tulburări cu puternică coloratură vegetativă, transpiraţii, ameţeli, lipotimii, dureri de oase
Reactivitate specifică la mediul social şi la boală
Apar reacţii de inadaptare la cerinţele mediului familial, şcolar, social, manifestate prin minciună, fugă, vagabondaj, nesupunere, demonstrativitate, opozitivism, şi acestea mai ales la puberate.
Tinereţea(20 – 35 ani)
Este prima perioadă mare (ciclu) în care se produce o reală echilibrare şi maturizare a structurilor personalităţii după ce acestea s-au dezvoltat şi perfecţionat în ciclu precedent.
Este perioada de reală inserţie socio-productivă, când se formează statusuri şi identităţi specifice:
Subidentităţile socială
Maritală
Parentală
Se câştigă independenţa socio-economică.
Rezistenţa la boli este şi ea ceva mai ridicată comparativ şi cu ciclul precedent, dar şi cu cele ce vor urma.
Dacă, totuşi, apar şi există în mod normal anumite suferinţe acute, pasagere:
Viroze
Gripe
Suferinţe gastro-duodenale
Perioada adultă, maturitatea ( 35-65 de ani)
Este o perioadă relativ stabilă şi fără prea mari manifestări de inadaptare sau suferinţă.
Subidentităţile:
Măritala
Parentală
Profesională
Spiritul acestei etape
45 – 55 ani la femei
Menopauză
Aceste schimbări hormonale produc deseori tulburări cel puţin la fel de ample şi diverse ca şi la pubertate.
De multe ori, după instalare, acestea duc la certuri, discuţii şi conflicte intrafamiliare, adevărate ”crize” familiare
55 – 65 ani la bărbaţi
Andropauză
Bătrâneţea (peste 65 ani)
În sine nu este o boală dar, prin erodarea tuturor subsistemelor biologice, cât şi psihice, bolile, suferinţele de diverse tipuri se manifestă tot mai des şi tot mai amplu şi vizibil, asociind această etapă de vârstă cu suferinţa
Realitatea ne demonstrează că, în ciuda unor excepţii, destul de multe, majoritatea persoanelor la această vârstă, au mult mai multe suferinţe decât în perioadele precedente. Notăm ca aspecte generale şi definitorii pentru această etapă:
În plan biologic
Înstituirea tuturor subsistemelor, şi căderea sensibilă a eficienţei adaptative a organismului
Artrozele
Osteoporoza
1 more item...
Reducerea substanţială a suportului hormonal;
Dispariţia secreţiei gonadice la bărbat după instalarea andropauzei
1 more item...
Inima şi vasele de sânge îmbătrânite şi sclerozate nu mai hrănesc suficient ţesuturile şi acestea, la rândul lor, determină îmbătrânirea şi sclerozarea celorlalte subsisteme ale organismului.
Determină reducerea masei musculare
Osteoporoza
Cardiopatii
Arterioscleroză
Distrugerea tot mai rapidă şi masivă a ţesutului neuronal periferic dar mai ales central.
În plan social:
Nonangajarea productivă
Condiţia de pensionar
De persoană fără utilitate socială
Reduc în acelaşi timp participarea la viaţa socială
Grupul social se restrânge la cel al familiei şi la vecinătatea apropiată.
Nu mai participă nici la fenomenul decizional.
Se reduce substanţial posibilitatea de relaţionare socială şi de comunicare.
Scade posibilitatea de suport social, mai ales în plan subiectiv.
Trăieşte tot mai mult situaţia de persoană ce nu poate oferi suport altora şi nici pentru sine devenind egoist, egocentric, cerând suport de la ceilalţi.
În plan psihic
Ca urmare a celor amintite mai sus, putem evidenţia în plan psihic o serie de manifestări specifice acestui ciclu al vieţii, şi anume:
Motricitatea devine mai dificilă, mai puţin amplă, elastică şi mobilă, mai rigidă, determinând scăderi ale unor abilităţi locomotorii, dexterităţi de autoservire
Senzorialitatease reduce cantitativ şi calitativ prin pierderi de acuitate, de recepţie (vezi hipoacuziile, surdităţile, cecităţile pe fond senil).
Gândirea(şi inteligenţa în ansamblu) îşi reduce randamentul mai ales ca fluenţă şi flexibilitate, dar şi ca eficienţă.
Memorias cade substanţial, mai ales cu referire la faza de engramare, dar şi la cele de păstrare şi reactualizare a informaţiilor, apărând diomnezii de fixare, păstrare şi evocare, mai ales cu referire la evenimentele recente, apropiate.
Psihologia medicală a sexelor
Pe linia diferenţierii diverselor categori umane, se pot evidenţia unele particularităţi specifice sexelor.
Este cunoscut deja faptul că avem o anumită tipologie de personalitate specifică bărbatului, referitoare mai ales la următoarele aspecte:
Fizic
Este mai dezvoltat, mai puternic, cu randament mai ridicat, mai ales în activităţi care cer efort fizic;
Psihic
Prezintă structură şi dinamică afectivă şi voliţională specifică, este mai impulsiv, controlându-şi mai greu pulsiunile de orice natură nu numai cele agesive
Instinctiv
Este mai agresiv – aspect coroborat cu forţa fizică mai mare şi cu încărcătura hormonală cu rol dinamizator dar şi derivînd din rolul social-general acceptat
Psiho-social-istoric
Tinde să acceadă la rolul de cap al familiei, al grupului social, de lider, pentru că şi societatea valorizează astfel bărbatul.
Între caracteristicile tipologiei feminine, întâlnim mai ales următoarele aspecte:
Fizic
Ea este mai fragilă decât bărbatul, are forţa şi randamentul mai reduse
Psihic
Femeia este mai sensibilă decât bărbatul, mai emotivă, cu balans emoţional mai accentuat şi faţă de aceiaşi stimuli, dar şi de la o perioadă de timp la alta.
În acelaşi timp, şi în contradicţie cu bărbatul, ea nu este atât de impulsivă şi, mai ales atât de agresivă
Femeia este preocupată mai mult de propria frumuseţe, de aspectul exterior, are tendinţa de a accede în rolul valorizat social, acela de beneficiar de suport şi ocrotire, de implicare mai profundă şi mai complexă în relaţiile de cuplu.
